Consultantii fiscali avertizeaza: Codul Fiscal REdevine TOXIC. Au fost reintroduse doua prevederi vechi, ce fusesera scoase si considerate nocive
noul cod fiscalcod fiscal 2022noutati legislativemodificari legislative
Camera Consultantilor Fiscali din Romania atrage atentia asupra modificarilor recent operate de coalitia de guvernare asupra fiscalitatii din tara noastra. Se pare ca au fost reintroduse in sistem doua prevederi vechi, ce fusesera eliminate din cauza ca se ajunsese la ideea ca sunt nocive.
Este vorba despre:
-
Reintroducerea obligatiei de a calcula contributiile sociale (contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate) la o baza de calcul egala cu salariul minim brut pe tara in cazul veniturilor din salarii care se situeaza sub nivelul salariului minim brut pe tara, obtinute in baza contractelor cu timp partial de munca (modificare care se aplica veniturilor din salarii obtinute incepand cu data de 1 august 2022);
si
-
Reintroducerea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale, care trebuie indeplinita incepand cu 1 ianuarie 2023 de catre persoanele juridice romane pentru incadrarea in definitia microintreprinderilor care pot beneficia de regimul fiscal simplificat specific acestora.
"In aprecierea noastra, lipsa de capacitate administrativa, de organizare si de colaborare, care persista la nivelul institutiilor statului de foarte multi ani, nu a fost niciodata si nu este nici acum, o motivatie suficienta pentru a reintroduce la nivel de lege prevederi anacronice acestei perioade, care nu afecteaza decat contribuabili de buna credinta, de altfel platitori constanti de impozite si contributii la nivelul prevazut de legea fiscala", puncteaza expertii.
Conform acestora, inainte, aceste masuri s-au dovedit "a fi nocive si ineficiente, fiind, de altfel, eliminate". Doar ca acum revin si starnesc mari ingrijorari, ceea ce a determinat Camera Consultantilor Fiscali sa trimita o scrisoare chiar ministrului Finantelor, Adrian Caciu.
Iata de ce specialistii in fiscalitate cred ca aceste doua masuri vor face mai mult rau decat bine:
1. Argumente impotriva supraimpozitarii contractelor part-time:
"Cu titlu prealabil precizam ca aceasta asa zisa „masura sau regula anti abuz” a mai fost in vigoare in perioada 2017-2019 si subliniem ca motivele, care au stat la baza eliminarii ei incepand cu 1 ianuarie 2020 prin Legea nr. 263/2019, sunt perfect valabile si astazi, cand, spre surprinderea intregului mediu de afaceri, ea a fost reintrodusa in Codul fiscal, ca fiind o masura buna.
Astfel, potrivit Expunerii de motive care a stat la baza elaborarii Legii nr. 263/2019 prin care a fost eliminata supraimpozitarea contractelor cu timp partial de munca, se specificau, in urma cu cca doi ani si jumatate, urmatoarele:
'(…) Cele mai multe dintre masurile de majorare ale unor impozite sau taxe au produs efecte negative, in special asupra capitalurilor romanesti, acestea materializandu-se intr-o pierdere constanta de competitivitate prin costuri, generata, in primul rand, prin: (...) - Cresterea costurilor fiscale cu forta de munca, in special prin supra-impozitarea contractelor cu orar partial de munca, accentuand si mai puternic somajul in randul tinerilor, in special pentru categoria de varsta 15-24 de ani (...) - Supra-impozitarea contractelor de munca part-time a accentuat si mai puternic somajul in randul tinerilor (in special in randul studentilor si tinerilor absolventi de liceu) si a accentuat munca la negru in unele sectoare de activitate.'
Consideram ca nu este justificat ca aceeasi masura care s-a dovedit nu numai daunatoare economiei, dar si ineficienta din punct de vedere bugetar si pe care Parlamentul a eliminat-o in mod expres printr-o lege de abrogare, sa fie repusa acum in legislatia fiscala printr-o ordonanta a Guvernului, fara o minima analiza a istoricului ei si mai ales fara o consultare transparenta si reala a mediului economic.
Concret, Camera Consultantilor Fiscali apreciaza ca masura, prin care veniturile din salarii obtinute in baza contractelor cu timp partial de munca sunt suprataxate din perspectiva CAS si CASS, are cel putin urmatoarele efecte negative:
-
incetarea unui numar semnificativ de contracte de munca cu timp partial si implicit cresterea ratei somajului si, in mod corespunzator, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizatiilor de somaj. Precizam ca aceste efecte au inceput deja sa apara, multe dintre aceste contracte incetand cu data de 1 august 2022 (informatie care poate fi verificata in Registrul de Evidenta al Salariatilor).
-
incurajeaza munca nedeclarata "la negru", care evident genereaza si o reducere a veniturilor incasate la bugetul statului.
-
este o masura fiscala rigida, care nu recunoaste sau neglijeaza atat realitatea pietei muncii si, in aceiasi masura, specificul si necesitatile din foarte multe domenii de activitate, cat si prevederile din legislatia muncii care permit incheierea unor astfel de contracte cu timp limitat.
-
intervine practic in alegerea intreprinzatorilor cu privire la modul de organizare a propriilor afaceri, prin cresterea fortata a costului muncii, in aceasta perioada in care dificultatea mentinerii in viata a multor afaceri, care au rezistat crizei pandemice, este sporita de cresterea scapata de sub control a preturilor, de inflatia in crestere si de o inhibare a pietei, alimentata de spectrul unei noi crize economice si financiare, vehiculata din ce in ce mai mult.
-
genereaza un deficit de imagine si o pierdere de incredere in autoritati, intrucat este o prevedere profund inechitabila si disproportionata, care stabileste obligatia fiscala datorata prin raportare la o baza de impozitare nereala, majorata artificial chiar prin lege, plecand de la o prezumtie de vinovatie inadmisibila pe care statul o aplica asupra intregului mediu economic, fara sa-l intereseze situatia de fapt in conditiile in care principiile fiscalitatii, prevazute chiar de Codul fiscal si Codul de procedura fiscala, sunt tocmai contrare.
-
prevederea este cel putin ciudata si apreciem noi incoerenta, si prin faptul ca baza de impozitare majorata pentru contractele part time este stabilita prin lege la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara, doar in cazul CAS si CASS, iar calculul impozitului pe venitul din salarii se face la venitul part time (2-7 ore), asa cum contractul este si raportat in Revisal. Cel putin asa intelegem din textul OG 16. Oare ce explicatie plauzibila ar putea exista pentru aceasta abordare diferita intre baza de calcul a impozitului pe venit si baza de calcul a contributiilor sociale?
-
prevederea este neclara si sub aspectul acordarii prestatiilor sociale in conditiile in care suprataxarea la contributii este suportata si platita de angajator, contractul inregistrat in Revisal este insa cel cu durata reala (2-7 ore), si nu stim inca daca D112 va face legatura cu CNP angajat pentru care angajatorul a platit contributia majorata sau, in cazul in care aceasta legatura se va face, nu exista certitudinea ca prevederile din legea pensiilor sunt acoperitoare pentru acordarea punctajului lunar. Altfel, aceasta suprataxare la contributii sociale a contractelor part time ar fi mai degraba doar o „taxa speciala”, sanctionatorie asupra angajatorilor (presupusi evazionisti), care au indraznit sa incheie contracte part time, potrivit legii si nevoii lor economice de la un moment dat.
-
prevederea este eronata si abuziva prin faptul ca impune plata concomitenta a contributiilor la baza de impozitare majorata artificial pentru toti angajatorii (2 sau 3), in cazul unui angajat cu 2 - 3 contracte care nu insumeaza insa 8 ore, fara sa prevada si posibilitatea de regularizare, de altfel complicata, sau fara sa stabileasca un alt mecanism in asemenea situatii.", transmit consultantii fiscali.
2. Argumente impotriva celei de-a doua probleme:
Referitor la reintroducerea conditiei privind realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale, care trebuie indeplinita incepand cu 1 ianuarie 2023 de catre persoanele juridice romane pentru a fi eligibile sa aplice impozitul pe venitul microintreprinderilor, consultantii fiscali atrag atentia, printre altele, asupra faptului ca "legislatia tocmai aprobata de Guvern nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanta si/sau management si nici macar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de incadrat in aplicarea practica o gama larga de servicii in sfera celor care se doresc a fi exceptate sau nu, acestea ramanand adesea sa fie interpretate la discretia exclusiva a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusa fiind evident neclara si lipsita de predictibilitate".
"In al doilea rand, daca ne raportam la profesiile liberale reglementate in Romania de stat, prin lege proprie de organizare si functionare, constatam ca dintre acestea, in mod inexplicabil, doar activitatea de consultanta fiscala este, cel putin aparent, vizata de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine in contradictie chiar cu nota de fundamentare a ordonantei in care, intr-o maniera extrem de lapidara, se face doar o motivare generala referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activitatilor exceptate. Este pentru toata lumea evident faptul ca toate profesiile liberale reglementate, care isi pot organiza activitatea si ca societati persoane juridice, inregistreaza rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel ca aceasta “extragere” a consultantei fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate si exceptarea ei de la regimul fiscal al microintreprinderilor, este total nefundamentata si profund discriminatorie", mai noteaza sursa citata.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
