Cum este posibila saptamana de lucru de patru zile
saptamana 4 zilesaptamana lucrutimp de lucruzi muncareducere ore munca
La inceputul acestui an, o stire facea inconjurul lumii: Finlanda introduce saptamana de lucru de 4 zile si ziua de munca de numai 6 ore! Ulterior, s-a dovedit ca informatia era falsa, un asa-zis fake-news, fiind doar o propunere facuta de Sanna Marin, tanara care este prim-ministru al Finlandei, pe vremea cand nu ocupa aceasta functie.
Probabil ca stirea a fost publicata pe nemestecate de publicatii renumite din intreaga lume, tocmai pentru ca, fie ca este vorba despre Norvegia, Suedia, Danemarca si, iata, Finlanda, acesta tari sunt pe cat de pragmatice si eficiente, pe atat de preocupate de calitatea vietilor cetatenilor lor.
Dincolo de actualul fake-news, de ce ar putea deveni saptamana de lucru de patru zile o stire reala, de ce ar fi posibila, cel putin in statele de mai sus, ziua de lucru de 6 ore?
Tocmai datorita eficientei si a preocuparii pentru continua imbunatatire a calitatii vietii.
Statele in care ziua de lucru si saptamana de lucru ar putea fi reduse sunt - sa zicem - precum meciurile de basket sau de handbal: timpul de joc este efectiv.
Are unul dintre cele patru sferturi ale meciului de basket 10 minute, atunci, 10 minute se joaca. Mai mult, la miliardele de dolari invartite in NBA, timpul de joc total este de 48 de minute, tot efectiv, cu fiecare sfert de cate 12 minute.
Totodata, este un singur sens de mers: spre terenul, spre cosul adversarului. Nu ai voie sa te intorci "acasa" cu mingea sau sa o pasezi cuiva ramas "acasa". Plus ai un anumit timp pentru a arunca la cos - adica pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu - tot pentru a incuraja actiunea si a descuraja pasivitatea.
La fel si in handbal, timpul de joc este efectiv, iar jucatorii pot fi sanctionati pentru joc pasiv (nu este permis ca o echipa sa tina mingea in posesie fara a efectua o actiune evidenta de a ataca sau de a arunca la poarta).
De aici si spectazulozitatea tuturor, cel putin teoretic, meciurilor de basket si de handbal, in timp ce, la fotbal, se pot (mai ales in campionatele spectaculoase precum pasul gastei) taia fire de gazon la caini, se poate trage mata de coada si se poate parfuma aerul cu miros intepator de menta.
La noi, situatia a fost rezumata chiar de ministrul Muncii, Violeta Alexandru, potrivit careia, cel putin la ministerul pe care-l conduce, "impresia mea este ca muncim mult, ne agitam mult si nu avem eficienta".
Asadar, cumva, in tarile nordice, muncitul este precum meciurile de basket, in timp ce, in altele, se joaca fotbal, si inca unul de slaba calitate.
Daca ar sta cineva - cum este cronometrorul de la basket - sa insumeze pauzele de cafea, de tigara, de... barfa facute pe la locurile de munca, s-ar vedea cati timpi morti exista, iar, daca acestia ar fi eliminati, ziua si saptamana de lucru s-ar putea reduce cu durata timpilor morti si ingropati in fisele de pontaj.
O alta diferenta notabila intre statele in care pe piata muncii se joaca basket, este ca, dupa timpul de lucru, cel liber poate fi alocat pentru relaxare veritabila, pentru incarcarea tihnita a bateriilor, nu pe sfert sau pe jumatate.
In schimb, ce sa faci in statele in care pe piata muncii se joaca fotbal? In loc sa te afli in pragul atacului cerebral in trafic incepand cu ora 16.00 sa faci hipertensiune de la ora 14.00 la 20.00?
Foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
