Cum se va manifesta instinctul de pradator economic al Chinei in perioada post-pandemie?

Cum se va manifesta instinctul de pradator economic al Chinei in perioada post-pandemie? Criza generata de pandemia COVID-19 a plasat China in centrul atentiei. Mai intai din motive medicale, China fiind acuzata ca a ascuns comunitatii internationale primele cazuri de imbolnavire, apoi ca a minimalizat pericolul reprezentat de noul coronavirus. Tara de bastina a pandemiei de COVID-19, China a inceput sa fie privita cu din ce in ce mai multa atentie, suspiciune si ingrijorare.
In urma blocajului economic provocat de pandemia COVID-19, tarile occidentale au realizat in ce masura economiile lor sunt dependente de China. Totul a inceput cu industria farma, una dintre cele mai profitabile industrii din lume.

In perioada in care multe regiuni din China au fost inchise din pricina pandemiei, marii producatori de medicamente din Occident au realizat ca sunt pur si simplu legati de maini si de picioare deoarece China si companiile straine care opereaza in China produc cca 80% din substantele active folosite, la nivel global, in industria farmaceutica.

Fenomenul a debutat la inceputul anilor 1990, cand marii producatori din industria farmaceutica au inceput sa-si instaleze capacitatile de productie in China.

Pentru a-si maximiza profitul, multe alte industrii au procedat la fel, astfel incat tarile bogate din Occident au realizat ca si-au "amanetat" independenta economica in favoarea Chinei.

Acum, marile companii (indiferent de domeniul in care activeaza) au pe masa de lucru programe de retragere treptata din China. Relocarea, insa, a capacitatilor de productie va fi extrem de costisitoare.

Daca marii producatori (indiferent din ce industrie) se vor retrage din China, economia mondiala, asa cum este ea acum, va cunoaste un declin.

Pe de o parte, costurile relocarii vor fi imense, costurile de productie in proprile facilitate vor fi, de asemenea, mult mai mari, iar China, la randul ei, va ramane, cum se spune, fara obiectul muncii.

La aparitia primelor cazuri de infectare cu noul coronavirus, in noiembrie 2019, China (un hibrid destul de dificil de inteles, intre economia de piata si cea centralizata) era a doua mare putere economica a lumii, dupa Statele Unite.

In intervalul 2003-2019, Produsul Intern Brut al Chinei a evoluat de la 4% la 16% din PIB-ul global.

In aceeasi perioada, PIB-ul Chinei a crescut de la 1.800 de miliarde de dolari la aproape 14.000 mld. USD.

Valoarea marfurilor importate de China a evoluat de la 500 mld. USD (2003), reprezentand 5% din valoarea importurilor la nivel global, la peste 2.000 mld. USD (2019), reprezentand 11% din valoarea importurilor din intreaga lume.

In acelasi interval, valoarea exporturilor Chinei a crescut de la 500 mld. USD la 2.500 mld. USD (o crestere de la 6% la 13% din valoarea exporturilor la nivel global), iar din anul 2009 China a devenit cel mai mare exportator din lume si foarte multe economii sunt dependente de exporturile de piese, subansamble, subproduse si produse finite din China.

In final, merita mentionata o afirmatie facuta, recent, de Francois Heisbourg, consilier principal pentru Europa in cadrul Institutului International de Studii Strategice: "Actuala pandemie va stimula apetitul economic expansionist al Chinei. Aceasta tara este un adevarat pradator, iar tinta sa predilecta a devenit Europa."

Sursa foto: pexels.com