Economia interna scartaie, dar cum sta Romania pe plan extern? Ce se intampla cu EXPORTURILE si INVESTITIILE STRAINE
economia externa a romanieiexporturi romaniainvestitii straine
Expertul BNR Leonardo Badea a realizat o ampla analiza privind situatia economiei externe a Romaniei, intr-o perioada marcata de o serie de dificultati si provocari pe plan intern.
Consolidarea echilibrului economic extern al Romaniei constituie o preocupare importanta din perspectiva dinamicii factorilor structurali, dar si a efectelor crizelor suprapuse manifestate in ultimii ani, care au contribuit la mentinerea unui nivel ridicat al deficitului comercial si de cont curent. De aceea, dincolo de analiza fluctuatiilor pe termen scurt ale indicatorilor relevanti, este util sa avem o perspectiva a pozitionarii strategice a Romaniei in regiune, ca participant la fluxurile comerciale internationale si ca destinatie pentru investitii straine directe.
Pe masura ce globalizarea continua sa redefineasca dinamica comertului si a investitiilor internationale, reanalizarea pozitionarii strategice a economiei tarii in aceste domenii este relevanta pentru modelarea perspectivelor economice si a parteneriatelor strategice viitoare.
Locul si rolul actual al economiei romanesti in cadrul fluxurilor internationale de tranzactii comerciale si de investitii au rezultat dintr-o interactiune complexa de evolutii istorice, factori geopolitici si decizii de politica economica interna. In ultimii ani, dezvoltarea economica a tarii a fost cu precadere influentata de eforturile de contracarare a efectelor negative cauzate de pandemia COVID-19 si de razboiul din Ucraina. Comparand pozitia economica a Romaniei pe plan extern cu cea a economiilor relevante din regiune, am putea identifica o serie de pasi pentru a imbunatati situatia actuala.
Pentru a obtine o intelegere cuprinzatoare a pozitiei economice a Romaniei pe pietele comerciale si financiare globale, este esential sa studiem performanta sa in raport cu economii comparabile, printre tarile adesea incluse in astfel de analize numarandu-se Bulgaria, Ungaria, Polonia si Republica Ceha. Fiecare dintre aceste natiuni impartaseste o istorie similara de la inceputul anilor 1990 de tranzitie de la comunism la economii bazate pe piata, desi cu viteze diferite, si concureaza in prezent pentru investitii straine si oportunitati comerciale in regiune.
In cazul Romaniei, una dintre provocarile structurale cheie este ponderea inca ridicata in total exporturi a celor provenind din sectoare industriale caracterizate prin valoare adaugata scazuta. Desi s-au facut pasi in dezvoltarea sectoarelor de tehnologie si servicii, balanta externa ramane afectata de competitivitatea mai redusa in sectorul agro-alimentar si cel al produselor cu nivel tehnologic ridicat. Dependenta de industriile traditionale contribuie la deficitul comercial, intrucat Romania importa o cantitate semnificativa de bunuri pentru a satisface cererea interna. Nu doar consumul in crestere al gospodariilor populatiei are in contrapartida bunuri din import, ci si dinamica ascendenta din ultimii ani a investitiilor (finantate inclusiv prin fluxuri financiare de investitii straine directe) a fost acompaniata de cresterea importurilor (ipoteza ce se sustine nu doar la nivel teoretic/conceptual, ci si prin analiza statistica a variatiilor anuale ale valorilor celor doi indicatori, ce conduce la obtinerea unor coeficienti pozitivi si statistic semnificativi).
Datele publicate de Eurostat arata ca pe parcursul ultimilor 20 de ani cota de piata a exporturilor romanesti in cadrul comertului international cu bunuri si servicii a crescut semnificativ, dar s-a mentinut la unul dintre cele mai reduse niveluri prin comparatie cu tarile din zona. Graficul de mai jos arata ca Polonia a consemnat cel mai important castig de cota de piata in perioada mentionata, evolutia sa ascendenta fiind stopata doar in anii de maxima intensitate ai crizei financiare globale si ai crizei datoriilor suverane in Europa, iar ulterior in perioada pandemica. Romania a inregistrat la randul sau un avans important in termeni relativi, plecand de la o baza mult mai redusa, insa nu a castigat pe parcursul a mai mult de 20 de ani nici o pozitie in clasamentul regional, chiar daca Ungaria si Cehia au avut practic o evolutie plafonata ulterior anului 2007. Astfel, cota de piata a exporturilor romanesti s-a distantat semnificativ de cea a Bulgariei, care a consemnat un progres mult mai lent si s-a apropiat de cea a Ungariei, fara insa sa o depaseasca deocamdata.
Desi Romania avea in anul 2020 o pondere mai mare a importurilor folosite in producerea exporturilor comparativ cu media Uniunii Europene (23,9% in Romania in contrast cu 15,9% media UE), in plan regional ne-am plasat pe parcursul ultimilor 10 ani pe pozitii mai favorabile fata de tarile din vecinatate (de exemplu, in 2020 acest procent era de 30,1% in Polonia, 39,4% in Cehia si 47,9% in Ungaria). Totusi, Romania nu reuseste deocamdata sa imbunatateasca fundamental nivelul de valoare adaugata al procesele de productie interna astfel incat sa amelioreze dependenta exporturilor de importuri in cadrul categoriilor de bunuri cu grad mediu si ridicat de complexitate. Aceste cifre contrazic opinia ca exporturile romanesti se bazeaza intr-o mare proportie pe importuri, opinie care a circulat destul de mult in ultima perioada. Asadar, conform acestor date, nu se poate confirma ipoteza ca o mai mare stimulare a exporturilor ar antrena cresterea de o maniera semnificativa a importurilor. De asemenea, datele amintite subliniaza faptul ca majoritatea importurilor sunt determinate de cererea interna de consum, dar si de investitii, care depasesc in continuare capacitatea ofertei interne.
Nu este nicio indoiala ca realizarea de investitii este cruciala pentru depasirea efectelor crizelor actuale si pentru cresterea sustenabila viitoare a economiei, insa este important sa observam ca, deocamdata, aceasta implica importuri semnificative de bunuri si servicii. Totodata, este pozitiv faptul ca sursa de finantare pentru o parte importanta din aceste investitii se asigura prin programele europene (fonduri nerambursabile sau imprumuturi in conditii mai avantajoase de cost in raport cu cele pe care le-ar fi putut obtine Romania direct), insa ar fi fost necesar si ca ele sa se fi putut realiza intr-o proportie mai mare pe baza de bunuri si tehnologii produse in Romania, pentru a nu avea un efect atat de semnificativ de antrenare a importurilor.
Nu este nicio indoiala ca realizarea de investitii este cruciala pentru depasirea efectelor crizelor actuale si pentru cresterea sustenabila viitoare a economiei, insa este important sa observam ca, deocamdata, aceasta implica importuri semnificative de bunuri si servicii. Totodata, este pozitiv faptul ca sursa de finantare pentru o parte importanta din aceste investitii se asigura prin programele europene (fonduri nerambursabile sau imprumuturi in conditii mai avantajoase de cost in raport cu cele pe care le-ar fi putut obtine Romania direct), insa ar fi fost necesar si ca ele sa se fi putut realiza intr-o proportie mai mare pe baza de bunuri si tehnologii produse in Romania, pentru a nu avea un efect atat de semnificativ de antrenare a importurilor.
Este util sa observam ca raportul dintre exporturi si importuri nu depinde doar de dinamica cererii externe si de echilibrul dintre cererea de consum interna si capacitatea ofertei interne de a o acoperi de o maniera competitiva (influentat de cadrul mai larg de politici economice), ci este influentat intr-o proportie semnificativa de factori structurali (de natura comerciala, logistica si tehnologica), aferenti productiei interne destinate pietelor externe.
Astfel, in afara exporturilor de marfuri si bunuri din categoriile metalelor de baza, produselor agroalimentare, minerale si chimice precum si al maselor plastice, pentru care materiile prime sunt intr-o proportie semnificativa obtinute pe plan intern, in cazul multora dintre celelalte categorii, exporturile depind semnificativ de importuri de componente si produse intermediare. In acelasi timp, segmentul reprezentat de produsele din categoria masinilor, echipamentelor si a mijloacelor de transport, care are ponderea cea mai importanta in structura exporturilor, se bazeaza inca pe utilizarea intr-o mare proportie de materii prime, componente si subansamble importate, nivelul de valoare adaugata pe plan intern fiind sub potential.
Anterior anului 2005 Romania se plasa pe cea mai nefavorabila pozitie in regiune din perspectiva raportului dintre exporturi si importuri, dar a recuperat rapid decalajul major fata de economiile vecine, astfel ca in anii 2014-2015 deficitul comercial era foarte mic in termeni procentuali. In tot acest rastimp insa, Cehia si Ungaria consemnau excedente comerciale, acestui grup adaugandu-i-se si Polonia dupa anul 2012.
Dupa anul 2015, raportul dintre exporturi si importuri s-a deteriorat semnificativ in cazul Romaniei, in mod vizibil mai accelerat comparativ cu tarile din regiune mentionate, care, cu exceptia Ungariei, s-au mentinut pe o pozitie de surplus comercial. Pe parcursul anului 2022, cele mai mari deficite in comertul international al Romaniei s-au inregistrat in categoria produselor chimice si plastice (8,4 miliarde euro din care 7,3 miliarde in produse chimice, in special medicamente si produse de ingrijire) si produse minerale (6,2 miliarde euro, reflectand, in special, importuri de petrol brut), iar cele mai mari excedente au fost consemnate in categoria masini, aparate, echipamente si mijloace de transport (1 miliard euro) si produse din lemn, hartie (0,7 miliarde euro). Cvasi-totalitatea sub-sectoarelor de servicii au inregistrat excedent comercial, de departe cel mai ridicat fiind in cazul serviciilor de telecomunicatii, informatice si informationale, de aproximativ 5,7 miliarde euro (raportul „Investitiile straine directe in Romania in anul 2022” – disponibil online pe pagina de internet
https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx).
Un factor important pentru evolutia nefavorabila l-a reprezentat deficitul bugetar semnificativ mai mare consemnat in Romania fata de tarile vecine, dar si factorii structurali au continuat sa aiba un rol. Aceasta din urma afirmatie este sustinuta de imaginea de ansamblu oferita de Figura 4 de mai jos, care arata ca Romania a consemnat, pe parcursul intregii perioade 2015-2022, una dintre cele mai mari ponderi a valorii tranzactiilor cu produse intermediare raportate la cea a comertului international cu bunuri (importuri + exporturi), fiind depasita doar de Bulgaria.
(...)
Daca restrangem comparatia la Ungaria, Cehia si Romania (excluzand Polonia, cu o economie mult mai mare si Bulgaria cu un PIB nominal semnificativ mai redus fata de Romania), observam ca ambele tari din vecinatate au reusit in timp sa atraga si sa mentina un stoc de investitii straine semnificativ mai mare decat Romania, atat in termeni nominali, cat si prin raportare la PIB. O remarca relevanta in acest sens ar fi si aceea ca in 2021, cand stocul de investitii straine directe in Romania depasea 100 de miliarde de euro, practic abia se depasea nivelul pe care Cehia il consemnase deja cu sapte ani in urma, in 2014.
Daca incercam sa explicam aceste diferente prin perspectiva fluxurilor anuale, observam ca si in acest caz suntem in prezenta unui decalaj ce vine in buna parte din urma, din perioada anterioara crizei financiare globale si a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (...) In perioada 2013 – 2021 fluxurile de ISD raportate la PIB au manifestat o volatilitate destul de ridicata in cazul tuturor tarilor mentionate, fara sa se evidentieze in mod clar un lider regional cu performanta net superioara in atragerea ISD, raportat la dimensiunea economiei proprii.
Analiza comparativa cu tarile vecine evidentiaza domeniile in care Romania este plasata adecvat, dar mai ales ariile in care isi poate consolida si mai mult competitivitatea economica, studiind reusitele tarilor mai bine pozitionate. Datele din balanta comerciala pentru primele 7 luni ale anului 2023 arata, de exemplu, ca Romania obtine un excedent important pe partea de servicii IT si de transporturi, insa marcheaza deficite considerabile in comertul cu bunuri din categoriile de mai jos:
• produse medicale si farmaceutice (-2282 mil. euro),
• fire, tesaturi si articole conexe (-837 mil. euro),
• legume si fructe (-1240 mil. euro),
• carne si preparate din carne (-627 mil. euro),
• produse lactate si oua (-436 mil, euro),
• masini si echipamente pentru transport (-1030 mil. euro),
• materiale plastice sub forme primare (-1043 mil. euro),
• petrol, produse petroliere si inrudite (-2448 mil euro).
In multe dintre aceste domenii exista cu siguranta potential local si resursele primare necesare productiei, iar costurile logistice pentru distributie locala ar fi cu siguranta mai mici decat cele aferente importurilor. Chiar daca problemele legate de disponibilitatea fortei de munca calificate au devenit intr-adevar importante in ultimii ani, ele pot fi ameliorate daca perseveram in corelarea sistemului de educatie si formare cu prioritatile mediului de afaceri. De asemenea, cu siguranta ca in toate domeniile de mai sus sunt necesare si investitii semnificative pentru a avea o productie locala competitiva, deopotriva prin cost si prin calitate, insa aceasta nu ar trebui sa reprezinte o bariera atat de dificila, pentru ca traversam o perioada foarte benefica in privinta surselor de finantare accesibile, atat prin programe europene, cat si prin investitii straine directe.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
