Expertii avertizeaza: masurile de sprijin pentru facturi trebuie sa tina cont de nevoile gospodariilor. Sa se faca diferenta intre consumul mare si cel de baza
masuri sprijin facturifacturi
Dupa cum stim, legile in sectorul energetic s-au tot schimbat in ultima perioada, iar acum avem in vigoare o noua serie de masuri de plafonare si compensare menite sa sprijine consumatorii romani de energie. Doar ca expertii in domeniu atrag atentia ca e nevoie de o adaptare a masurilor in functie de nevoile gospodariilor. Sa se faca o diferentiere intre cine consuma energie de baza, pentru nevoi primare, si cine are un consum mare.
"Masurile de plafonare si compensare a preturilor la energie ar trebui sa ia in calcul nevoile specifice ale gospodariilor, facand diferenta intre consumul ridicat de electricitate pentru asigurarea nevoilor energetice de baza (minimale) si cel pentru dotari care tin mai degraba de confort. De pilda, iarna creste consumul de energie electrica pentru cei care folosesc aeroterme sau radiatoare electrice in lipsa unei alte forme accesibile de energie (gaz natural sau lemne), ori pentru ca apar intreruperi frecvente in alimentarea cu energie termica din sistemul centralizat de termoficare, atrag atentia expertii Observatorului Roman al Saraciei Energetice (ORSE). In aceste cazuri, consumatorii vor fi nevoiti sa consume electricitate peste pragul care le garanteaza cel mai scazut pret al energiei, pentru a-si acoperi o nevoie esentiala: cea de incalzire.
De asemenea, schemele de sprijin trebuie sa sustina si gospodariile care au optat pentru tehnologii noi nepoluante, precum pompele de caldura, ce au consumuri ridicate de energie electrica", transmit specialistii Observatorului Roman al Saraciei Energetice (ORSE).
Statul face eforturi sa sprijine populatia, insa masurile nu ar fi sustenabile
"Masurile luate de statul roman incearca sa acopere problemele la nivel gospodariilor, insa nu putem considera aceste masuri ca fiind sustenabile, intrucat, in loc sa fie directionate inspre grupurile vulnerabile si spre cauzele structurale ale vulnerabilitatii, ele au aplicabilitate doar pe termen scurt.
De altfel, aceasta este natura masurilor luate in general de-a lungul anilor cu privire la dificultatile gospodariilor de a-si acoperi nevoile energetice. In plus, costurile acestor masuri sunt foarte ridicate si cu un impact semnificativ in bugetul public. In alte state, tintele pe termen scurt au fost integrate intr-un plan pe termen mediu si lung. Romania nu a oferit astfel de proiectii”, declara Anca Sinea, vicepresedinte al Asociatiei Centrul pentru Studiul Democratiei si coordonatoarea ORSE.
De exemplu, spun specialistii, un element care lipseste in cazul ordonantelor privind plafonarea si compensarea este fundamentarea pragurilor de consum pe date de consum energetic la nivel de gospodarii. Aceste date nu sunt disponibile.
"In absenta datelor de consum la nivel de gospodarie, elaborarea politicilor publice, inclusiv cele care privesc masuri de reglementare a preturilor, se poate baza pe estimarile auditorilor energetici si ale managerilor energetici pentru localitati. Calculele acestora pornesc tocmai de la necesarul de energie al cladirii si locuintelor, ce poate fi utilizat in conexiune cu nevoile energetice minimale - concept introdus in legislatia care vizeaza saracia energetica in 2021, dar inca insuficient operationalizat. O astfel de abordare ar permite orientarea fondurilor publice in functie de nevoile specifice ale gospodariilor care, neacoperite, genereaza starea de vulnerabilitate", explica specialistii.
Date statistice arata ca, din totalul consumului de energie al unei gospodarii, incalzirea reprezinta aproximativ 62%, insa consumul pentru prepararea apei calde creste in functie de numarul de persoane care locuiesc in resedinta. De exemplu, intr-un apartament de 50 metri patrati locuit de 5 persoane, consumul de energie pentru prepararea de apa calda poate echivala cu cel pentru incalzirea apartamentului.
Solutii pe termen mediu si lung recomandate
In contextul unui consum crescut de energie pentru apa calda, ar trebui finantata solutia captatoarelor termice solare, in special pentru locuintele unifamiliale, a pompelor de caldura, in combinatie cu panouri fotovoltaice, mai ales pentru locuintele unifamiliale, dar si pentru locuintele colective, prin stimularea aparitiei cooperativelor si comunitatilor energetice. Astfel de politici vor aborda si solutiona atat protejarea consumatorilor vulnerabili, cat si obiectivul de decarbonare la nivel national.
Nevoile si problemele gospodariilor confruntate cu saracia energetica pot fi intelese cel mai bine prin interactiune directa, prin implicarea expertilor in energie de la nivel local si a resurselor existente in primarii, in institutiile publice si organizatiile neguvernamentale care asigura servicii sociale. Prin interactiuni directe se pot stabili interventii pe termen scurt – etansare, inlocuirea aparatelor electrocasnice, sfaturi pentru reducerea consumului, unde o astfel de reducere mai este posibila. Formele de sprijin financiar pot lua forma unor vouchere, ce pot fi utilizate pentru acoperirea nevoilor identificate.
In cazul programelor destinate achizitionarii de echipamente moderne de producere si utilizare a energiei, pe langa simplificarea procedurilor si finantarea suplimentara pentru a acoperi cererea in crestere, sunt binevenite si masuri complementare de stimulare a gospodariilor de a avea acces la aceste programe. De exemplu, prin deduceri fiscale, in cazul impozitului pe proprietate, sau prin alte stimulente fiscale, ori prin accesul la tarife preferentiale care sa acomodeze consumul mai ridicat de energie electrica pentru solutii cu emisii reduse (ex: pompe de caldura).
Totodata, investitiile monetare, indiferent ca iau forma unor plati directe sub forma de vouchere sau a unor compensari in facturi, ori a plafonarii preturilor, trebuie insotite de campanii de informare care sa explice cum se poate realiza reducerea consumului de energie intr-un mod care sa nu coboare nivelul de confort termic (incalzire si aer conditionat) sub necesarul unei gospodarii. Informatiile trebuie sa ajunga la cetateni pe canale multiple si intr-un limbaj cat mai accesibil.
Foto: unsplash.com