Fiecare roman - copil, muncitor sau pensionar - e dator peste 45.000 de lei, din cauza deciziilor luate de guvernanti

Recent, Ministerul Finantelor a imprumutat inca 420 de milioane de lei, o suma ce se adauga unei datorii totale care a ajuns la 862,3 miliarde de lei. Aceasta reprezinta 52,6% din PIB-ul tarii, mult peste capacitatea bugetului de a acoperi aceste datorii. Veniturile anuale ale bugetului de stat pentru 2024 sunt de doar 308,2 miliarde de lei, in timp ce cheltuielile programate depasesc 404 miliarde de lei.

Statul roman se imprumuta pentru a acoperi deficitul bugetar, generat in mare parte de promisiunile electorale care au dus la majorari de salarii si pensii, dar si de investitiile necesare in infrastructura. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat ca nu intentioneaza sa opreasca investitiile, chiar daca asta inseamna un deficit bugetar mai mare.

Insa consecintele acestor decizii sunt suportate de fiecare roman in parte, indiferent de varsta sau de ocupatia pe care o are. Fiecare cetatean devine, practic, un "garant" al imprumuturilor pe care statul le contracteaza pentru a acoperi cheltuielile. In acest ritm, povara datoriilor va continua sa creasca, ceea ce va pune si mai multa presiune pe generatiile viitoare.

Fiecare roman este un “garant” al imprumuturilor facute de stat 

Romania se confrunta cu un paradox periculos: pe de o parte, cheltuielile publice cresc, iar pe de alta parte, datoria publica devine tot mai greu de gestionat. In acest context, este esential ca autoritatile sa gaseasca un echilibru intre necesitatea de a investi in dezvoltare si imperativul de a reduce datoriile care apasa pe umerii fiecarui roman.

Are insa puterea statul roman, prin autoritatile sale, sa gaseasca in cele din urma un echilibru? Realitatea pe care o vedem in fiecare zi nu ne da prea multe sperante. In ciuda tuturor acestor cifre si a avertizarilor venite din partea specialistilor, guvernantii se intrec in promisiuni electorale de tot felul. Ramane de vazut in ce directie se vor indrepta lucrurile incepand de anul viitor, dupa ce alegerile parlamentare si cele prezidentiale nu vor mai sta la baza tuturor deciziilor. 

       Citeste si: Marea reforma fiscala 2025. La ce sa se astepte firmele, din perspectiva premierului Ciolacu

Sursa foto: manager.ro

de Adrian Somai

Jurnalist Manager.ro