Guvernul pregateste masuri severe de reducere a cheltuielilor
legea pensiilorpensiicheltuieli bugetarebugetarisalariicomisia europeanafondul monetar international
Ionel Danca, seful Cancelariei prim-ministrului Ludovic Orban, sustine ca se impun masuri drastice de reducere a cheltuielilor, pentru a se putea aplica Legea pensiilor, initiata de Guvernul Dancila. Impactul bugetar pe care il presupune Legea pensiilor in 2020 si 2021 nu poate fi sustinut de bugetul statului, daca nu se reduc semnificativ cheltuielile. Astfel, Guvernul urmeaza sa adopte mai multe masuri, in principiu pentru restructurarea aparatului public.
Legea pensiilor se va aplica prin restructurarea aparatului bugetar
Legea pensiilor vine la pachet nu doar cu iluzia unei batraneti cat de cat stabila financiar, ci si cu un impact bugetar urias pentru bugetul de stat. Pentru a putea mentine promisiunile facute de Guvernul Dancila prin Legea pensiilor, promisiuni care insa nu au fost insostite si de garantarea sustenabilitatii acestei legi, liberalii spun ca sunt nevoiti sa taie drastic din cheltuieli.
"Solutii pentru a acoperi aceasta cheltuiala exista in acest moment la nivelul proiectului de buget pentru anul viitor, vor fi prezentate public. Sigur ca impactul va fi o crestere suplimentara a deficitului pentru anul viitor, probabil undeva cu un 1% din PIB. Vom aplica masuri severe de reducere in alta zona de cheltuieli bugetare, pentru a face spatiu si loc pentru aceasta presiune", a declarat Ionel Danca la RFI Romania.
Liberalul spune ca Executivul va face primul pas spre restructurarea si eficientizarea administratiei publice.
"Noi ne-am asumat un program amplu de restructurare si eficientizare a administratiei publice. Un prim pas a fost facut prin reducerea numarului de ministere de la 26 la 16 ministere, iar etapa urmatoare este cea legata de reorganizarea acestor ministere, prin comasarea mai multor agentii si institutii subordonate, astfel incat sa avem un aparat administrativ mult mai suplu si eficient, care sa raspunda nevoilor reale ale cetatenilor. Exista spatiu in aceasta zona de reducere a cheltuielilor", a mai afirmat Danca.
Totusi, seful cancelariei premierului Ludovic Orban transmite ca Executivul PNL are de gand sa aplice Legea pensiilor, fiindca ministii si-au luat un angajament fata de cetateni, ca le vor respecta toate drepturile salariale si drepturile la pensie care sunt acum in vigoare.
"Suntem constienti de aceasta presiune. In acelasi timp, vorbim despre o lege adoptata in Parlament, iar viziunea Guvernului Orban este ca aceasta lege trebuie respectata, pentru ca ne-am angajat in fata cetatenilor ca vom respecta toate drepturile salariale si drepturile la pensie legale in vigoare si garantam plata acestora", a subliniat Danca.
Legea pensiilor aduce cu sine un impact bugetar devastator. Impactul bugetar al Legii pensiilor se dezvolta pe principiul bulgarelui de zapada, din 2019, pana in 2021.
Legea pensiilor va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei in anul 2019 si un impact de 24,8 miliarde de lei in 2020. In 2021, ne va costa 58,1 miliarde de lei, iar in 2022 ar urma sa aiba un impact de 81,1 miliarde de lei.
Inca din momentul promovarii acestei legi de catre Guvernul Dancila, Fondul Monetar International si Comisia Europeana au atras atentia asupra pericolului pe care il aduce acest act normativ stabilitatii economice in Romania.
FMI a trimis o comisie de specialisti sa analizeze posibilitatea aplicarii acestei legi, iar concluzia a fost ca ea trebuie abrogata. FMI dupa vizita in Romania: "Daca politicile nu-si vor schimba directia, progresele in realizarea convergentei se vor diminua, ceea ce va duce la deteriorarea veniturilor reale ale pensionarilor si vor fi afectati semnificativ in special saracii".
Totusi, fostul ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a contrazis analiza expertilor FMI, spunand ca nu ar fi pentru prima data cand acestia se insala.
Tot cu incredere vorbeau despre aceasta lege si fostul premier, Viorica Dancila, dar si fostul ministru de Finante, Eugen Teodorovici.
"Am auzit ieri un fost premier spunand ca nu sunt banii prevazuti pentru anul 2020. Pai cum sa-i prevad? Avem buget anual. Anul acesta sunt prinse sumele, iar calculele facute atunci cand am facut legea fiscal-bugetara pana in 2021, acolo s-a luat in calcul acel impact bugetar pe care Legea pensiilor care e in Parlament il prevede. Deci sunt luate in calcul sumele", spunea Teodorovici.
Vezi aici:
Teodorovici: Legea pensiilor poate deveni o nebunie frumoasa daca PSD ramane la guvernare
Si fostul ministru al Muncii, Marius Budai, a declarat ca bugetul va putea sustine cresterea pensiilor, subliniind ca exista "spatiu bugetar" pentru a acoperi toate platile.
"Noi discutam pe trei paliere aici: resursele financiare, influenta platii pensiilor in PIB. Aici e un element important si colegii nostri nu stiu, la noi este de doua ori sub minimul mediei Uniunii Europene influenta platilor in PIB. La noi e undeva la 6. In UE e intre 12 si 15% din PIB. Deci avem spatiu bugetar, putem face acest lucru (bugetul poate acoperi cresterea pensiilor, n.r.). Noi discutam de bugete anuale, nu de bugete multianuale. Dar ce ne-a incurajat pe noi. Pe masurile impuse si introduse de noi ne uitam, de exemplu, ca anul trecut de la un deficit de 18 miliarde am ajuns la un deficit de 4, 2miliarde. A fost un salt foarte mare”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budai, la Antena3.
Legea pensiilor - Cum se va schimba sistemul
-
Legea pensiilor 2019 a facut ca valoarea punctului de pensie sa creasca de la 1 septembrie anul curent, ajungandu-se de la 1.100 de lei, la 1.265 de lei. Legea prevede ca, la 1 septembrie 2020 punctul de pensie sa ajunga la 1.775 lei, iar la 1 septembrie 2021, acesta sa atinga valoarea de 1.875 lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinta se va indexa anual cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului mediu brut realizat, potrivit proiectului.
-
Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara.
-
Conform masurilor prevazute de noua Lege a pensiilor, pana in 2021, toate pensiile vor fi recalculate. O alta masura prevede ca femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut 3 copii pe care i-au crescut pana la 16 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu 6 ani. De la al 4-lea copil incolo, se adauga cate 1 an in plus pentru fiecare prunc.
-
De asemenea, pensia minima se va plati celor cu minimum 15 ani de cotizare la sistemul public de pensii. Ea se calculeaza raportat la salariul minim brut pe tara de la momentul respectiv. Astfel, minimul va fi de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adauga cate 1% pentru fiecare an in plus.
-
Totodata, Studiile de masterat si doctorat vor fi luate in calcul la vechimea necesara pensionarii. Mai mult, vor reprezenta vechime in munca stagiul militar, concediul pentru cresterea copilului, deportarea, prizonieratul, pensia de invaliditate sau detentia politica. Nu in ultimul rand, Pensia de urmas se mentine si apare o noua prestatie - ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
-
Potrivit noii Legi a pensiilor, se valorifica toate drepturile de natura salariala pentru care s-au platit contributii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii si alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat daca pensionarul va aduce acte doveditoare din care sa rezulte un procent mai mare. Daca dupa recalcularea conform adeverintelor aduse rezulta o pensie mai mica, atunci se pastreaza pensia calculata cu majorarea de 10% acordata initial.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
