Guvernul s-a imprumutat in ultimii trei ani, mai mult decat a facut-o in ANII GREI DE CRIZA
datoria publica a romanieidatoria externadeficit bugetardeficit de cont curentcheltuieli publicepensiisalariilegea pensiilor
Daca anii gri ai crizei economice sunt de trista amintire pentru romani, care acuza si acum taierile de pensii si salarii, trebuie sa tinem totusi cont de un aspect. Atunci, datoria externa a Romaniei era mult mai mica decat este astazi.
Daca astazi ne bucuram ca bugetari sau pensionari ca primim cativa bani in plus la venituri, n-ar strica sa fim atenti cum ni se scurg acesti bani printre degete, atunci cand mergem la cumparaturi si platim, pentru aceleasi produse, mai multi bani decat plateam inainte de aceste "mariri" de pensii si salarii.
Daca nici asta nu ne convinge ca majorarile de venituri sunt doar o iluzie si un slogan politic populist, sa aruncam o privire peste cifrele datoriei externe a tarii.
In perioada anilor grei de criza, adica 2009-2012, Guvernul de la acea data s-a imprumutat de la institutiile europene 136,9 miliarde de lei.
In schimb, in anii 2017-2020, cand premierul Romaniei Viorica Dancila lauda cresterea economica fabuloasa a Romaniei si spune ca partidul sau a crescut pensiile si salariile, tara a fost indatorata cu 139,6 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde mai mult fata de perioada crizei economice mondiale.
Datoria publica a Romaniei era in anii de criza sub 13% din PIB, iar astazi a ajuns la 36%. Daca mai adaugam la aceste date si faptul ca Ministerul de Finante s-a imprumutat la cele mai costisitoare dobanzi din Uniunea Europeana, avem tabloul perfect al haosului economic.
Vorbim, totusi, despre o datorie neta, ce nu include si imprumuturile luate de Guvern pentru plata unor datorii vechi ajunse la scadenta, proces numit rostogolire a datorie.
FMI si Comisia Europeana ne tot avertizeaza ca deficitele de cont curent si bugetar sunt peste limita si nu ne vom incadra in pragul sanatos pentru economia interna, in timp ce suntem trasi de urechi de europeni si pentru cheltuielile publice care sunt la nivel dublu fata de cat poate in mod realist tara sa duca.
Citeste si:
Presedintele Consiliului Fiscal: Bugetul e sub presiune. Deficitul risca sa se dubleze
Practic, aparatul bugetar este mult prea costisitor pentru PIB-ul Romaniei, iar acest lucru se va accentua in viitor, daca tinem cont ca Legea Pensiilor abia a intrat in vigoare si prevede cresteri anuale ale veniturilor pensionarilor, la fel si Legea salarizarii unitare.
Fara ca politicile guvernamentale sa treaca de la populism si socialism extrem la incurajarea productivitatii si investitiilor, aceasta saracire voita a Romaniei prin imprumuturi din care se platesc salarii si pensii, ne va arunca intr-o groapa miscatoare care nu ne va duce in situatia anilor 2009 cand se vor impune masuri de austeritate, ci ne va duce in situatia din anii 1900, cand fenomenele sociale vor fi extreme, si statul va intra in colaps.
Citeste si:
Momentele-cheie din timpul votului pe motiunea de cenzura. De la acuzatii de tentativa de frauda, la vorbe grele intre alesii neamului
Un produs media marca Rentrop&Straton 
