Industria metalurgica, potential semnificativ, rezultate sub asteptari

Tags: metalurgie romaniaindustria metalurgicakeysfin

Cresterea economica semnificativa din ultimii ani nu se vede, din pacate, in sectoarele grele. In timp ce consumul creste cu viteze ametitoare, pe fondul importurilor masive si majorarilor salariale, industria metalurgica, altadata una dintre ramurile cheie ale economiei, reuseste cu greu sa faca rost de comenzi.

Expertii de la KeysFin avertizeaza ca dezvoltarea Romaniei urmeaza o tendinta plina de provocari si ca, in absenta unor masuri pentru stimularea sectorului productiv, economia risca sa se transforme intr-un gigant cu picioarele de lut.
 
Ce s-ar intampla cu economia romaneasca daca, maine, ar veni o noua criza? Daca bancile ar intra in blocaj, daca fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigura 80% din avansul economic, ar ingheta la fel ca in 2009? Analistii de la KeysFin estimeaza ca efectele negative ar fi cu mult mai puternice, mai cu seama ca mare parte a industriei reuseste, cu greu, sa faca fata provocarilor economice.
 
Cum investitiile publice din acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele straine sunt la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 este inca un an de supravietuire.
 
Industria chimica, cea prelucratoare, metalurgia sunt cateva dintre domeniile care, in ciuda potentialului semnificativ, inregistreaza in continuare rezultate sub asteptari.
 
Potrivit unei analize KeysFin, cifra de afaceri din industria metalurgica a atins, in 2016, cel mai scazut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde de lei, in conditiile in care comertul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparatie, in 2013, afacerile din metalurgie depaseau 34 miliarde de lei, iar comertul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde.
 
Scaderea afacerilor din acest sector trebuie pusa in legatura directa cu disparitia a peste 100 de companii din piata in ultimii 3 ani, si cu scaderea numarului de angajati de specialitate cu aproape o mie, in intervalul 2013-2016.
 
In 2014, in economia romaneasca activau 7.694 de firme in industria metalurgica, dintre care 948 in sectorul de comert specific, in timp ce, doi ani mai tarziu, statisticile Ministerului Finantelor si Registrului Comertului marcau existenta a 7.592 de firme dintre care 798 in sectorul de comert.
 
Daca, in 2013, sectorul metalurgic angaja 6.287 de oameni, in 2016, erau numai 5.400.
 
"Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evolutiei economiei reale. Scaderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucatori din domeniu, care detin sau au avut unitati in Romania, absenta unei cereri sustinute de pe piata locala si, nu in ultimul rand, importurile, a facut ca acest domeniu sa isi reduca semnificativ activitatea. Iar scaderea semnificativa a proiectelor de infrastructura publice si cresterea preturilor materiilor prime s-au adaugat acestui cumul de provocari.
 
Daca, in anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar si aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din otel la cald, tevile din otel, tablele si benzile din otel laminate la rece, sarmele zincate si electrozi de sudura, marca cresteri de productie de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la inchiderea definitiva a multor combinate. Iar rezultatele se vad si astazi", spun analistii de la KeysFin.
 
In prezent, potrivit analizei KeysFin, metalurgia romaneasca s-a concentrat in jurul zonelor cu potential economic, precum Bucuresti-Ilfov. Cele mai multe firme sunt inregistrate in zona de Nord-Vest (1.485, dintre care 1.394 implicate in activitati de productie si 91 in comert), Centru (1.189/63) si Bucuresti-Ilfov (1.053/216). La polul opus, se situeaza zona de Nord-Est (719/64) si Sud-Vest (597/48).
 
Industria metalurgica se afla, de ani de zile, in mainile investitoriilor straini. Arcelor Mittal Galati este, in continuare, cel mai important jucator din piata, avand cea mai mare cifra de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul galatean a raportat, in 2016, afaceri de 3,47 miliarde de lei.
 
In topul firmelor urmeaza ALRO SA (2,14 miliarde de lei), SILCOTUB SA (1,23 miliarde de lei), TMK-ARTROM SA (761,9 milioane de lei) si ALUM SA (556 milioane). Topul este completat, in ordinea cifrei de afaceri, de ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA, BAMESA OTEL SA, TMK - RESITA SA si FAIST MEKATRONIC SRL.
 
In ce priveste comertul cu produse metalurgice, analiza KeysFin claseaza pe primul loc in topul cifrei de afaceri compania MAIRON GALATI SA, cu un business de 819,2 milioane de lei, in 2016. ROTTCO CONSULT SRL, A-KEMI SRL, BAUROM CONSTRUCT SRL, DAMILA SRL si MIRAS INTERNATIONAL SRL se aflau pe urmatoarele locuri, cu afaceri intre 170 de milioane si 357 de milioane de lei.
 
Situatia dificila din acest sector este reliefata si de statistica insolventelor. Potrivit datelor KeysFin, in ultimii trei ani luati in calcul in statistica (2014-2016), 1.258 de firme si-au declarat insolventa,  in conditiile in care drumul banilor in industrie a continuat sa fie unul plin de provocari.
 
Durata medie de incasare in comertul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, in crestere puternica fata de 2014 (88 zile), in timp ce durata medie de plata se situa la nivelul de 145 zile (fata de 141 in 2014)
 
In sectorul productiei metalurgice, platile se faceau, anul trecut, in medie la 187 de zile, iar incasarile la 93 de zile, cifre mai bune decat intervalul de referinta.
 
"Lipsa de lichiditate din piata, alaturi de modul de finantare bazat prea mult pe creditul furnizor influenteaza evolutia business-ului din acest sector", spun analistii de la KeysFin.
 
Potrivit acestora, in conditiile in care principalii jucatori din piata, firmele straine, si-au redus semnificativ investitiile in Romania preferand alte destinatii strategice, sansa dezvoltarii industriei sta in reinnodarea lanturilor economice din trecut, iar un rol major in acest demers trebuie sa-l joace investitiile statului, care sa permita functionarea si dezvoltarea companiilor romanesti.
 
"In conditiile in care sectorul privat este grevat de blocajul financiar si oferta neperformanta de creditare, metalurgia romaneasca are nevoie de un program sustinut de programe investitionale si facilitati fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situatie similara cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu in care Romania oferea, in trecut, un plus valoare, iar in prezent este la mana importurilor", spun analistii.
 
Informatiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA active din Romania.