de Alexandra Stanescu
la 01 Aug. 2018
Risipa alimentara nu este o problema care ii vizeaza exclusiv pe comercianti, ci si pe consumatorii europeni.
Anual, sunt irosite aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (in jur de 20 % din totalul alimentelor produse) in Uniunea Europeana, potrivit InfoCons, care citeaza un studiu realizat in 2013.
Citeste si: Parlamentul European se straduieste sa reduca risipa alimentara de 88 de milioane de tone din UE
Cei mai mari generatori de deseuri alimentare, exprimate in kilograme pe cap de locuitor sunt Tarile de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) si Estonia (265 kg) iar cei mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta si Romania (ambele 76 kg), Grecia (80 kg) si Republica Ceha (81 kg).
La nivelul tarii noastre, risipa alimentara ridica si mari probleme de ordin financiar. Aproximativ 60% dintre consumatorii romani cheltuiesc circa 30 % din venitul lunar pentru hrana.
Din punct de vedere financiar, avand in vedere ca cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodariilor (consumatorilor din mediul urban), in Romania, pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de doua-trei ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic: Franta - 14 %; Elvetia - 10 %.
De asemenea, 50% dintre consumatorii romani risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare (de origine vegetala/ animala).
Produsele proaspete (din carne, legume/ fructe, oua, branzeturi/ lactate, gatite etc.) sunt cele care sunt cel mai putin risipite.
Pentru a aduce in atentia consumatorilor romani problema risipei alimentare, InfoCons, impreuna cu alte 6 organizatii din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croatia si Bangladesh implementeaza proiectul co-finantat de Uniunea Europeana “Global learning approach on food waste in non-formal education” (Abordarea globala privind risipa alimentara prin educatie non-formala), ale carui obiective sunt:
- cresterea gradului de educare si informare a consumatorilor cu privire la interconexiunile determinate de risipa alimentara, deoarece informarea la nivel mondial cu privire la acest aspect este una foarte scazuta;
- sensibilizarea grupurilor tinta asupra interdependentei globale si a problemelor de mediu si dezvoltare sociala;
- promovarea posibilitatilor de evitare a creerii de deseuri alimentare prin prezentarea de modele de consum ce pot fi modificate la nivelul gospodariilor contribuind, la randul lor, la reducerea impactului asupra mediului si a impactului social la nivel global.
Actiunile proiectului vor avea un impact pozitiv asupra tuturor aspectelor ce tin de durabilitatea si consumul sustenabil, atat pentru cetatenii care traiesc in tarile in curs de dezvoltare cat si pentru cetatenii din tarile Uniunii Europene.
La sfarsitul proiectului, mai mult de doua milioane de cetateni la nivelul UE vor cunoaste si vor aplica aptitudinile dobandite in cadrul acestui proiect cu privire la consumul durabil, intelegand ca un consum de alimente mai bine gestionat poate deschide posibilitati de consum pentru alte categorii de persoane.
Comentarii