Mihai Fifor spune ca inflatia nu inghite salariile romanilor, insa analizele europene il contrazic
inflatiescumpirisalariu minimeconomiecresteri salariicresteri pensiiputere de cumparare
Secretarul general al PSD, Mihai Fifor, spune ca afirmatiile Opozitiei prin care spune ca majorarile de salarii au fost "mancate" de inflatie, nu sunt adevarate. Liderul PSD spune ca partidele de opozitie manipuleaza astfel opinia publica. Totusi, Romania si Ungaria sunt campioanele Uniunii Europene la inflatie si, dupa cum stie orice cetatean cu minime cunostinte in economie, inflatia inseamna, in linii mari, scaderea puterii de cumparare.
Mihai Fifor a postat pe pagina sa de socializare un mesaj prin care spune ca doreste sa demonteze minciunile Opozitiei, care acuza PSD ca, desi a majorat salariile, nu a reusit sa aplice masuri fiscal-bugetare eficiente, motiv pentru care inflatia a scapat de sub control.
"Cea mai mare manipulare a partidelor de opozitie este ca majorarile de salarii au fost "mancate de inflatie”.
Toate datele economice arata cat de mare este aceasta minciuna.
Salariul mediu net, in mana, a ajuns in iulie la 3.142 lei, fata de 2.046 in 2016 – o crestere de peste 53% pe toata economia, nu doar la bugetari.
Tot din 2016, preturile au crescut cu circa 8%. Faceti singuri comparatia!
Romanii cumpara mai multe automobile noi, mai multe electrocasnice si mai multe alimente cu o calitate superioara. Iar numarul celor care isi permit o vacanta in tara sau in strainatate a crescut exponential. Asta inseamna cresterea puterii de cumparare!
Da, sunt inca multi cetateni care traiesc sub media data de INS. Ei sunt prioritatea noastra, pentru ca scopul nostru e de a aduce cat mai multi romani in clasa de mijloc, asa cum am promis. Si chiar o facem!
Numarul persoanelor in deprivare materiala severa aproape s-a injumatatit in aceasta guvernare de la 4,7 milioane in 2016, am ajuns la 2,5 milioane.
Deci, inainte de a vota in noiembrie, comparati cu luciditate aceste date cu politicile de austeritate anuntate deja de partidele care au refuzat semnarea Pactului pentru bunastarea romanilor! Votati pentru pensia sau salariul vostru!”, a scris, luni dimineata, Mihai Fifor pe contul sau de Facebook.
Eurostat: Romania si Ungaria, campioanele inflatiei
Totusi, daca partidele de opozitie ar putea fi acuzate de catre liderul PSD de lipsa de obiectivitate sau de dorinta de manipulare, problema de fond ramane si e lansata din exteriorul tarii. Mai exact, organismele europene trag semnalul de alarma de cativa ani de zile, de cand Romania conduce detasat clasamentul tarilor cu inflatie mare.
Daca in 2018 an reusit timp de opt luni consecutiv sa fim pe primul loc la rata inflatiei din Uniunea Europeana, nu ne dezmintem nici anul acesta. Ultimul avertisment a venit chiar saptamana trecuta, din partea Oficiului European de Statistica (Eurostat).
Conform analizei Eurostat, cele mai ridicate rate anuale ale inflatiei din UE au fost inregistrate luna trecuta in Romania (4,1%), Ungaria (3,2%), in conditiile in care Rata anuala a inflatiei in zona euro a fost de 1% in august, stabila comparativ cu luna precedenta, si de 1,4% in Uniunea Europeana, de asemenea stabila comparativ cu luna precedenta.
Spre comparatie, in august 2018, rata inflatiei in zona euro era de 2,1% iar in UE de 2,2%.
INS: Puterea de cumparare a pensiei s-a diminuat cu 1,4%
Puterea de cumparare este data de raportul dintre indicele de crestere a veniturilor si indicele preturilor de consum. In trimestrul intai din 2019, neindexarea punctului de pensie de la inceputul anului, pe fondul revenirii inflatiei la valori mai ridicate, a condus in primul trimestru al anului la diminuarea puterii de cumparare a pensiei medii cu 1,4%. Fenomen care se va accentua pana in luna septembrie, pe masura ce preturile vor continua sa creasca, arata Institutul National de Statistica, intr-un raport dat publicitatii in luna iunie.
Aprofunzand problema, descoperim ca Romania a inregistrat in 2017 un avans de 7,8 la suta al puterii de cumparare si este pe primul loc in randul statelor europene. Totusi, nominal, sumele cheltuite sunt printre cele mai mici din Europa – 4. 556 de euro pe cap de locuitor. Adica de trei ori mai mici fata de media europeana, potrivit unui studiu al unei firme de cercetare. Practic, la noi, consumatorii au fost nevoiti sa dea mai multi bani pentru aceleasi produse.
Studiu Gfk 2017: Romanii au una dintre cele mai mici puteri de cumparare din UE, desi au avut o crestere spectaculoasa
Un studiu realizat de GfK asupra a 32 de state europene arata ca, in 2017, fiecare cetatean din tarilor UE analizate a avut o putere medie de cumparare de 16.436 euro.
"In 2017, fiecare cetatean din tarilor UE analizate a avut o putere medie de cumparare de 16.436 euro. Aceasta echivaleaza cu o crestere nominala de 1,9% fata de anul precedent. Romania (+7,8%) a inregistrat cel mai mare avans in ceea ce priveste puterea de cumparare. Puterea scazuta de cumparare pe cap de locuitor in cazul romanilor (4.556 euro) demonstreaza persistenta decalajului mare intre tarile Europei in ceea ce priveste bunastarea populatiei", se arata in studiu.
Studiu Gfk 2018: In Romania se accentueaza polii "saracie - bogatie"
O analiza a Gfk, de data aceasta realizata pentru anul 2019, releva faptul ca, desi salariile au fost majorate, iar puterea de cumparare a crescut teoretic, practic, in Romania s-au accentuat diferentele dintre regiuni.
Judetele Botosani, Vaslui, Calarasi si Giurgiu reprezinta polii extremi, cu cea mai mica putere de cumparare, urmate de Suceava, Neamt, Vrancea, Buzau, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti, Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Bacau, Iasi, Braila, Tulcea, Valcea, Dolj, Caras-Severin, Gorj, Salaj, Mures.
La polul opus, unde puterea de cumparare era anul trecut peste media nationala, regasim Brasovul si Sibiul, alaturi de Bucuresti, Cluj, Timis si Ilfov, polii dezvoltarii Romaniei.
In "clasa de mijloc", avem judete precum: Prahova, Arges, Constanta, Alba si Arad.
Avand aceste cateva date, putem trage o concluzie: Veniturile crescute ale romanilor, in special din sectorul bugetar si in cel inactiv, prin majorarea pensiilor, nu doar ca au dus datoria externa a Roamniei peste pragul de 100 de miliarde de euro, pentru ca maririle s-au sustinut prin imprumuturi, crescand deficitele macroeconomice. O alta consecinta se reflecta in scumpiri, fiindca majorarile nu au fost corelate cu productivitatea muncii.
In aceste conditii, ne bucuram ca primim bani in plus la salarii, insa odata cu marirea de salatiu au crescut si costurile vietii, de la alimente, la servicii si carburanti, asa ca in ce masura putem vorbi despre un nivel de trai superior?
Citeste si:
Ajutor european de 1.500 de euro pentru firme, bani nerambursabili. Care sunt conditiile
Un produs media marca Rentrop&Straton 
