Pe ce au fost tocati 140 de milioane de lei

Pe ce au fost tocati 140 de milioane de lei risipa banicurtea de conturistudii fezabilitate

Raportul de audit al Curtii de Conturi a Romaniei privind Contul general anual de executie a bugetului de stat pe anul 2014 arata ca ministerele si alte institutii de stat au cheltuit, pana in 2014 inclusiv, 140,16 milioane de lei pe studii de prefezabilitate, fezabilitate si proiecte tehnice pentru obiective de investitii care ulterior nu au mai fost realizate.
Conform Curtii de Conturi, aceste sume reprezinta cheltuieli care nu si-au atins obiectivele de economicitate, eficienta si eficacitate, fiind efectuate fara a se obtine in contrapartida un obiectiv de investitii.
 
12 ordonatori principali de credite au beneficiat de credite bugetare pentru achizitionarea de studii de fezabilitate in vederea realizarii ulterioare a unor obiective de investitii ramase la stadiul de deziderat, relateaza Agerpres.
 
Suma totala cheltuita pentru aceste studii de fezabilitate este de 42,75 milioane de lei.
 
Este vorba despre Academia Romana; Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor; Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice; Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice; Ministerul Finantelor Publice; Ministerul Justitiei; Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor; Ministerul Public; Ministerul Sanatatii; Ministerul Transporturilor si SIE.
 
In acelasi timp, patru ordonatori principali de credite au cheltuit peste 1,1 milioane de lei pentru achizitionarea de studii de prefezabilitate vizand realizarea unor obiective de investitii care au ramas la stadiul de deziderat.
 
Este vorba despre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice; Ministerul Educatiei Nationale; Ministerul Afacerilor Externe si Academia Romana.
 
Curtea a mai constatat ca patru ordonatori principali de credite ai bugetului de stat au beneficiat de credite bugetare pentru achizitionarea de studii de prefezabilitate in vederea realizarii ulterioare a unor obiective de investitii ce au ramas la stadiul de deziderat.
 
Suma totala cheltuita pentru aceste studii de prefezabilitate se ridica la 1.100.523,68 lei.
 
Cea mai mare suma alocata studiilor de prefezabilitate a fost cheltuita de Ministerul Educatiei Nationale.

Acesta a achizitionat studii de prefezabilitate nefinantate ulterior in valoare totala de 855.360 de lei, din care 20.000 de lei, in 2007; 336.330 de lei, in 2008; 372.010 de lei, in 2009; 125.020 de lei, in 2010, si 2.000 de lei, in 2011.
 
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice a achizitionat studii de prefezabilitate nefinantate ulterior in valoare totala de 140.372 de lei inca din 2006, iar Ministerul Afacerilor Externe a achizitionat un studiu de prefezabilitate de 86.091,96 lei, in 2014.
 
La randul ei, Academia Romana a alocat studiilor de prefezabilitate 18.699,72 de lei, din care 15.999,72 de lei s-au consumat in 2011 si 2.700 de lei, in 2014.
 
Raportul Curtii mai arata ca, la nivelul Ministerului Finantelor Publice (MFP), nu s-a realizat o baza de date, cu actualizari periodice, referitoare la investitiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurarilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilor speciale.
 
De asemenea, la acest nivel s-a constatat lipsa unei monitorizari si prioritizari eficiente a investitiilor din partea MFP, prin directiile de specialitate, precum si faptul ca nu s-a monitorizat si nu se monitorizeaza nici in prezent detalierea Capitolului C "Alte cheltuieli de investitii" de la nivelul ordonatorilor principali, secundari sau tertiari de credite ai bugetului de stat, fapt ce a permis si permite efectuarea de cheltuieli pentru achizitionarea de studii de prefezabilitate, fezabilitate si proiecte tehnice de executie in mod ineficient.
 
Curtea de Conturi recomanda realizarea unei baze de date cu investitiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurarilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilor speciale si actualizarea acesteia, astfel incat sa poata oferi informatii in ce priveste obiectivele de investitii incepute si nefinalizate ca urmare a lipsei de finantare, obiectivele noi si, in continuare, studiile de fezabilitate, proiectele tehnice aferente fiecarui ordonator de credite pe o anumita perioada de timp.
 
Curtea de Conturi considera necesara si efectuarea de analize economico-financiare si luarea masurilor legale pentru eficientizarea alocarii resurselor financiare pentru investitii.