Planul National de Relansare si Redresare (PNRR). Cum vor guvernantii sa salveze economia
pnrrinvestitii
Guvernul lui Ludovic Orban a pus in dezbatere publica, joi - 26 noiemebrie, Planul National de Relansare si Redresare (PNRR). In document sunt prezentate atat date privind impactul pe care l-a avut pandemia asupra economiei globale si nationale, cat si elemente de contur ale situatiei economice pre-pandemice, cat si masuri pe care guvernanti le pregatesc pentru a salva economia nationala. Va amintim ca Romania trebuie sa trimita in noiembrie la Comisia Europeana un Plan National de Recuperare si Rezilienta (PNRR), care trebuie aprobat inainte de a fi pus in practica. Romania va avea la dispozitie 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, dintre care 13,7 miliarde euro - granturile nerambursabile, iar 16,6 miliarde euro - imprumuturile la dobanzi avantajoase, atrase de Comisia Europeana in numele tuturor statelor membre.
Conform documentului, planul urmareste 3 obiective strategice:
-
Ameliorarea starii economice a Romaniei urmare a crizei pandemice
-
Consolidarea capacitatii de rezilienta
-
Asigurarea unei cresteri economice pe termen lung
Structura bugetului PNRR. Pe ce se vor cheltui 30 de miliarde de euro
Structura bugetului PNRR are 3 piloni, fiecare cu buget propriu:
-
Transport si schimbari climatice - 21,4 mld. €
-
Competitivitate economica, digitalizare si rezilienta - 5,08 mld. €
-
Servicii publice, dezvoltare urbana, valorificarea patrimoniului - 6,5 mld. €
Investiile in Transport, un punct central al planului guvernamental
Un punct foarte important al planului de redresare economica propus de Guvern il reprezinta transporturile. Astfel, Guvernul propune o serie de reforme in domeniu, sub deviza ''Transport durabil, verde, inteligent''.
Principalele reforme propuse in Transport :
-
Capacitatea administrativa: consolidarea capacitatii de implementare a marilor beneficiari: CNAIR, CFR SA, ARF prin contracte de performanta
-
Tranzitia verde: statii de incarcare electrica la proiectele de infrastructura rutiera si taxarea ecologica pentru vehiculele poluante
-
Digitalizarea: introducerea sistemelor informatice de gestiune a traficului: ITS, ERTMS, GPS
-
Elaborarea de strategii: dezvoltarea strategiilor pentru managementul traficului si cresterea sigurantei rutiere
-
Cadrul institutional: utilizarea Modelului National de Transport si analizelor de pretabilitate pentru fundamentarea deciziilor aferente infrastructurii de transport
Marile proiecte de transport - Aproximativ 600 km de autostrazi in Romania:
Autostrada A0 – Centura de Nord Bucuresti (50 km)
Autostrada A3 Transilvania si drumuri de conectivitate (171 km)
A 1 (Sibiu-Pitesti)
A3 (Autostrada Transilvania, Brasov-Comarnic)
A 8 (Autostrada Tg. Neamt-Iasi-Ungheni)
A13 (Brasov-Bacau)
Drumuri expres (Bucuresti-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj)
Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km)
Drumuri de conectivitate si pentru stimularea investitiilor socioeconomice (663 km)
Modernizare si electrificare: Magistrala feroviara 300 (156 km), Modernizare Magistrala feroviara 900 (162 km)
– 300 de amenajari noi de irigatii si 550 de amenajari de desecare si drenare
– 650 de amenajari pentru combaterea eroziunii solului
– impadurire pe 40.000 de hectare
– Investitii in sistemul energetic: 435 km de linie electrica simpla si dubla noua, 1.000 MWh putere instalata aditionala din surse regenerabile
– Constructia si operationalizarea a 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, echipamente si tehnica medicala de prima necesitate destinate situatiilor de urgenta.
– Constructia si operationalizarea a 100 de subunitati de pompieri noi
– Constructia a 5 depozite regionale de cereale
– Constructia a 4 depozite frigorifice destinate pastrarii stocurilor strategice de alimente pentru situatii de criza
– Constructia a 2 depozite pentru resurse energetice
– Constructia a minimum 3 spitale noi
– Sprijin pentru 50 de intreprinderi mari pentru retehnologizari, automatizari industriale, robotizari ale proceselor de productie
– Crearea a minim 35 de ecosisteme antreprenoriale si industriale (tehno-poluri, parcuri industriale si tehnologice, parcuri de specializare inteligenta, hub-uri/clustere)
Proiecte de metrou in Bucuresti si Cluj:
M4: Gara de Nord – Progresu
M6: 1 Mai – Otopeni
Metrou Cluj
''onsolidarea capacitatii de rezilienta a Romaniei pentru combaterea riscului schimbarilor climatice''
Totodata, Guvernul isi propune si consolidarea capacitatii de rezilienta a Romaniei pentru combaterea riscului schimbarilor climatice.
Principalele reforme propuse:
-
Consolidarea capacitatii de mentenanta si interventie in situatii de urgenta a ANIF, inclusiv la nivelul structurilor teritoriale ale acesteia;
-
Reorganizarea activitatii ANIF si transformarea in ANIFSC prin preluarea activitatilor specifice in domeniul schimbarilor climatice;
-
Intarirea disciplinei si combaterea riscului de distrugere/deteriorare/ furt a infrastructurii specifice de schimbari climatice prin imbunatatirea legislatiei din domeniul imbunatatirilor funciare;
-
Intarirea disciplinei si combaterea riscului de distrugere a padurilor prin imbunatatirea legislatiei specifice si organizarea unor structuri cu atributii specifice in cadrul Ministerului Public
Investitii specifice
Numar de amenajari de irigatii: ~300
Suprafata totala deservita: ~2,9 mil. ha.
-
Amenajari de desecaredrenare
Numar de amenajari specifice: ~550
Suprafata totala deservita: ~3 mil. ha.
-
Amenajari pentru combaterea eroziunii solului
Numar de amenajari de combatere a eroziunii solului: ~650
Suprafata totala deservita: ~2,2 mil. ha.
Numar de amenajari specifice: ~120
Numar Puncte de comanda: 2
Numar generatoare terestre amenajate: ~100
-
Amenajare fond forestier, colectare torenti
Impaduriri si refacerea ecosistemelor forestiere: ~40.000 ha.
Capacitate de productie puieti: ~40 mil. puieti anual
Lungime drumuri forestiere pentru igienizarea padurilor: 1.000 km
Lungime corectie torenti: ~60 km
''Mediu de afaceri competitiv, durabil, inteligent''
-
Un alt punct important pe agenda Guvernului il reprezinta mediul de afaceri. Principalele reforme propuse in acest sector:
-
Acces la inovare si transfer tehnologic: parteneriat intre INCD si IMM
-
Digitalizare: elaborarea unei strategii de digitalizare a intreprinderilor si acces la fonduri pentru digitalizarea activitatilor
-
Tranzitie verde: asigurarea accesului la fonduri pentru reducerea emisiilor CO2, optimizarea consumurilor energetice prin utilizarea de tehnologii verzi
-
Consolidarea pozitiei competitionale pe piata unica europeana a mediului de afaceri prin retehnologizari, automatizari industriale, sustinerea unor domenii economice cheie pentru dezvoltare: constructii, agro-alimentar si industria serviciilor
-
Flexibilizarea accesului la surse de finantare nebancare
Documentul PNRR poate fi consultat si descarcat de
AICI
PNRR - prezentare succinta a principalelor masuri si reforme propuse -
AICI
Un produs media marca Rentrop&Straton 
