Puterea de cumparare a romanilor a crescut simultan cu polarizarea regionala
putere de cumparareeconomie romaniadezvoltare romaniapolarizare romaniastudii gfk
GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumparare in Europa pentru 2018. Potrivit studiului, la nivelul intregii tari, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18%, in 2018, ajungand la 5.083 euro, de la 4.556 euro in 2017 si 4.181 euro in 2016.
Judetele Botosani, Vaslui, Calarasi si Giurgiu reprezinta polii extremi, cu cea mai mica putere de cumparare. Urmeaza in clasament Suceava, Neamt, Vrancea, Buzau, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti la mica distanta de primele.
Grupul judetelor cu putere de cumparare sub media nationala este completat de Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Bacau, Iasi, Braila, Tulcea, Valcea, Dolj, Caras-Severin, Gorj, Salaj, Mures.
Judetele situate aproape de nivelul mediei pe tara din punctul de vedere al puterii de cumparare sunt acelea care includ orase aflate in competitia dezvoltarii: Prahova, Arges, Constanta, Alba si Arad. Aici se prefigureaza cresteri economice notabile, ele servind drept sateliti ai marilor centre economice si beneficiaza de investitiile jucatorilor care isi reamplaseaza activitatile in proximitatea marilor centre economice care devin neincapatoare (Cluj, Timisoara, Brasov). Tot aceste orase ocupa locuri de top la absorbtia fondurilor europe si la dezvoltarea infrastructurii.
Arad si-a asigurat un numar foarte mare de conexiuni de transport cu reteaua europeana de drumuri, in timp ce Alba Iulia este lider national absolut in randul oraselor inteligente din tara, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.
Grupul judetelor cu putere de cumparare peste medie debuteaza cu Brasov si Sibiu, stelele pe harta dezvoltarii economice a tarii si motoarele zonei centrale a Romaniei. De mai multi ani aici se configureaza o noua zona industriala a tarii care atrage masiv investitii.
Brasov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piata, in principal pe imobiliare si Business Service, datorita numarului de oameni cu deprinderi tehnice si abilitati lingvistice, a pozitionarii geografice centrale, a costurilor mai scazute fata de alte locatii si a conditiilor foarte bune de trai.
Totodata, judetul detine cele mai multe parcuri industriale din tara (10), dupa Prahova (15) si Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive si retail a generat si un boom al constructiilor rezidentiale. Astfel, in 2017 s-a finalizat cel mai mare numar de locuinte in ansambluri rezidentiale din istoria postdecembrista a Brasovului.
Sibiu, la randul sau, a devenit un magnet pentru investitorii care vin in Romania, fiind atractiv pentru industria auto si IT. Cel mai mare angajator industrial din judet si gigantul in industria auto - Continental - si-a extins investitia in 2018, urmat de alti jucatori mari (Kika Automatizare) care isi transfera activitatile in aceasta regiune.
Bucuresti, Cluj, Timis si Ilfov, polii dezvoltarii Romaniei
Cluj, Timis si Ilfov, in frunte cu Bucurestiul sunt polii traditionali de dezvoltare ai tarii, unde puterea de cumparare este cu cel putin 20% peste media pe tara.
Aceste zone isi mentin stabile ritmurile de dezvoltare si au calitatea de difuzori de investitii pentru zonele din proximitate, aducandu-le corectii pozitive.
In general, motivele pentru care se dezvolta orasele in afara de Bucuresti tin de forta de munca ieftina si educata. Industriile care au gasit cele mai bune oportunitati in astfel de orase sunt industria componentelor auto, IT si Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.
Se estimeaza ca Sibiu, Brasov, Arad, Constanta si Alba Iulia sunt orasele care in curand vor cunoaste o dezvoltare mai mare decat Bucurestiul, tocmai pentru ca au o infrastructura buna, dar si centre universitare care sa formeze piata fortei de munca. Nu in ultimul rand, un alt factor care schimba harta dezvoltarii locale este dinamica costurilor - zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are, in 2019, cele mai scumpe terenuri de spatii industriale din tara), iar asta ii determina sa se orienteze spre zonele mai putin explorate ale tarii.
De asemenea, competitia regionala se intensifica odata cu disponibilitatea fondurilor europene. In acest sens, unele judete au adoptat strategii si aliante pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-si dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Aliantei Vestului”, o alianta intre judetele Cluj, Timis, Arad si Oradea, menita sa impulsioneze atragerea finantarilor pentru dezvoltarea regionala.
Indicele privind puterea de cumparare masurat de GfK reprezinta venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de somaj si alocatii pentru copii, dupa scaderea taxelor si a contributiilor sociale.
Populatia isi foloseste puterea de cumparare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentatie, intretinere, servicii, vacante, asigurari, pensii private si achizitii din retail.
Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumparare au fost expirmate in euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele nationale in cauza, asa cum sunt ele raportate de Comisia Europeana.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
