Ce se intampla cand nu iei in serios amenintarea coronavirus
Spre deosebire de majoritatea tarilor europene, Suedia nu a luat masuri stricte pentru limitarea raspandirii infectarii cu Covid-19. E-adevarat, a interzis accesul elevilor de peste 16 ani in scoli si adunarile de peste 50 de persoane, dar cam atat. Magazinele, restaurantele, salile de fitness au ramas deschise, iar societatea si-a vazut in continuare de viata obisnuita, fara „masuri politienesti” si fara „incalcari ale drepturilor omului”. Cat de buna a fost aceasta strategie?
Bilantul deceselor cauzate de coronavirus in Suedia este de 5.230, ceea ce inseamna 511 decese la 1 milion de locuitori, o rata de cateva ori mai mare decat in Danemarca (104), Finlanda (59) si Novegia (47), care au impus restrictii ferme privind izolarea si distantarea sociala. Pentru comparatie, in tarile europene cel mai afectate de pandemie ratele in cauza au fost de 573 (Italia), 606 (Spania) si 650 (Marea Britanie).
In plus, Suedia nici nu a acordat prea multa atentie programului de testare, numarul celor testati atingand 60.000 de-abia saptamana trecuta, dintre care 30.000 au fost pe ultima suta de metri, in iunie, dupa ce treaba s-a dovedit a fi mult mai serioasa decat au crezut autoritatile. Ca o consecinta interesanta, Suedia a fost trecuta pe lista neagra ca destinatie de vacanta, in contextul in care multe tari europene si-au redeschis sectorul turistic.
Prim-ministrul suedez, Stefan Lofven, ca orice politician care se respecta, spune insa ca, in principiu, strategia adoptata de autoritati a functionat si ca, date fiind informatiile disponibile la momentul declansarii pandemiei, deciziile luate au fost cele potrivite. Ce isi reproseaza Lofven este doar faptul ca nu s-a reusit o protectie suficienta a caminelor de batrani, unde s-au inregistrat cele mai multe decese.
Partea proasta pentru Lofven este ca suedezii, ca orice alt popor din lume, nu pot fi prostiti pe termen lung. Popularitatea primului-ministru a scazut deja cu 10% fata de luna aprilie, a Agentiei Nationale de Sanatate Publica a scazut si ea cu 12% si, per ansamblu, increderea populatiei in capacitatea guvernantilor de a gestiona criza Covid-19 s-a diminuat cu 11%. Ceea ce e foarte neplacut in perspectiva alegerilor din 2022.
Poate ca si politicienii autohtoni care critica masurile „exagerate” luate de autoritati ar trebui sa arunce o privire la ce se intampla in Suedia. Daca situatia se va inrautati in Romania, vor pica foarte prost. Iar daca nu se va inrautati, oricum nu va fi meritul lor.
Sursa foto: www.pexels.com
