Fix ce ne lipsea: Romania a fost data in judecata, in Capitala SUA: ce legatura are cu facturile romanilor
tratat privind carta energieitce
Tara noastra a fost oficial data in judecata, chiar in Capitala Statelor Unite ale Americii. Reclamantul este un gigant energetic austriac - Kelag - ce detine in Romania trei parcuri eoliene - Mihai Viteazu 1 (13,8 MW), Dudesti (8 MW) si Pogoanele (8 MW). Aceasta companie acuza statul roman de incalcarea prevederilor asa-zisului Tratat privind Carta Energiei (TCE).
Prin urmare, compania s-a adresat Centrului International de Reglementare a Disputelor privind Investitiile de pe langa
Banca Mondiala (ICSID) de la Washington D.C.
Clauzele-cheie ale Tratatului privind Carta Energiei se refera la protejarea investitiilor, comertul cu materiale si produse energetice, tranzitul si solutionarea litigiilor.
Tratatul recunoaste drepturile suverane ale tarilor asupra resurselor energetice si reafirma ca acestea trebuie exercitate in conformitate cu dreptul international, fara a afecta obiectivul general de promovare a accesului la resursele energetice, precum si explorarea si dezvoltarea comerciala a acestora.
Referitor la actiunea austriecilor, o analiza
profit.ro arata ca
"nu este limpede nici obiectul exact al procedurii de arbitraj intentate de catre grupul austriac. In celelalte procese cu dezvoltatori de regenerabile mentionate, Romaniei i se cer despagubiri pentru presupuse prejudicii provocate investitorilor prin mai multe modificari legislative din perioada 2013-2018, care au avut ca rezultat reducerea subventiilor acordate producatorilor de energie eoliana si solara".
Totusi, mai spune sursa citata, data plangerii impotriva statului roman coincide cu cea a intrarii in vigoare a noii legislatii de compensare a scumpirilor la energie si gaze adoptate de Guvern si Parlament.
Mai stim, de asemenea, ca, in calitate de reprezentanti ai paratului figureaza premierul demis si interimar Florin Citu si Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Dispozitiile tratatului includ:
-
promovarea accesului pe pietele internationale in termeni comerciali si, in general, pentru dezvoltarea unei piete deschise si competitive, pentru materiale si produse energetice;
-
protejarea investitiilor straine, pe baza unui tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat de cele mai bune conditii nationale de investitii si impotriva riscurilor-cheie necomerciale;
-
depunerea de eforturi pentru a combate distorsiunile pietei si barierele in calea concurentei in activitatea economica din sectorul energetic;
-
asigurarea de fluxuri fiabile de tranzit transfrontalier de energie prin conducte, retele si alte forme de transport;
-
recunoasterea importantei pietelor de capital deschise pentru incurajarea fluxului de capital pentru finantarea comertului cu materiale si produse energetice si investitii in activitatea economica din sectorul energetic;
-
incurajarea si crearea unor conditii stabile, echitabile si transparente pentru ca investitorii altor parti sa investeasca in zona acoperita de tratat.
Totusi, CJUE a decis ca Tratatul privind Carta Energiei este incompatibil cu legislatia comunitara.
"(…) desi TCE poate impune statelor membre (ale UE – n.r.) sa respecte mecanismele arbitrale pe care le prevede in relatiile lor cu investitorii din state terte care sunt de asemenea parti contractante la acest tratat cu privire la investitiile realizate de acestia din urma in aceste state membre, mentinerea autonomiei si a caracterului propriu al dreptului Uniunii se opune ca TCE sa poata impune aceleasi obligatii statelor membre intre ele.
Avand in vedere cele de mai sus, trebuie sa se concluzioneze ca articolul 26 alineatul (2) litera (c) din TCE trebuie interpretat in sensul ca nu este aplicabil litigiilor dintre un stat membru si un investitor dintr un alt stat membru in legatura cu o investitie realizata de acesta din urma in primul stat membru", se mentioneaza in decizia CJUE.
_111389.jpg)
