Impozitul minim trebuie regandit in 2010 si reorientat catre domenii precum alimentatia publica (restaurante) sau industria hoteliera, unde evaziunea fiscala este mai greu de controlat, a declarat miercuri, in Parlament, premierul desemnat Emil Boc.

El a afirmat ca impozitul minim si-a atins tinta in 2009 de a descuraja frauda fiscala, iar firmele in cauza au iesit de pe piata sau au renuntat la astfel de practici.

Impozitul minim ar putea fi astfel inlocuit cu un impozit forfetar pe anumite domenii de activitate, unde evaziunea fiscala este mai greu de evaluat. Impozitul minim este raportat la cifra de afaceri a firmelor, in timp ce impozitul forfetar se raporteaza la activitatea firmelor (spre exemplu in cazul restaurantelor se poate calcula in functie de numarul de mese).

De la 1 mai 2009, firmele platesc un impozit minim anual cuprins intre 2.200 lei (circa 500 euro), daca au venituri totale anuale mai mici de 52.000 lei, si 43.000 lei (circa 10.000 euro) daca au venituri de peste 129 milioane lei.

Firmele care au venituri totale anuale cuprinse intre 52.001 si 215.000 lei platesc un impozit minim anual de 4.300 lei (circa 1.000 euro), iar cele cu venituri intre 215.001 si 430.000 lei un impozit minim anual de 6.500 lei (circa 1.500 euro).

Pentru transa de venituri anuale de 430.001-4,3 milioane lei, impozitul minim este de 8.600 lei (circa 2.000 euro), pentru venituri anuale intre 4,3 milioane si 21,5 milioane lei impozitul minim se cifreaza la 11.000 lei (2.500 euro), pentru venituri anuale intre 21,5 milioane si 129 milioane lei impozitul minim este de 22.000 lei (5.000 euro).

Societatile comerciale care inregistreaza profit pot plati in continuare un impozit de 16 la suta, dar nu mai mic decat limita minima pentru intervalul de venituri anuale in care se incadreaza.

Pentru calculul impozitului minim sunt luate in considerare veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile din variatia stocurilor, veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale, veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale, veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale, veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare, veniturile neimpozabile prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Din analizele efectuate de Ministerul Finantelor Publice /MFP/ rezulta ca, la nivelul anului 2007, dintre cei 617.525 de contribuabili persoane juridice, 2.000 asigura peste 85 la suta dintre veniturile publice. 

Numarul societatilor care au declarat pierderi la nivelul anului 2007 a fost de 242.106 (39,2 la suta din numarul total al societatilor inregistrate), in conditiile in care cifra de afaceri a acestor intreprinderi se ridica la nivelul de 134 miliarde lei.