de Vlad Strunescu
la 24 Mar. 2019
Presedintia romana a Consiliului si Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propuneri de revizuire a functionarii actualului Sistem european de supraveghere financiara (SESF). Acordul trebuie confirmat de reprezentantii permanenti la UE.
Citeste si: Victor Ponta: Fondul Suveran e metoda TelDrum extinsa la nivel national. Companii de stat profitabile subevaluate de Dragnea
"Am facut un pas important in modernizarea modului in care institutiile financiare sunt supravegheate in Europa. In special, faptul ca Autoritatea Bancara Europeana va avea acum competente reale de monitorizare a aspectelor legate de combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului ar trebui sa permita o mai mare convergenta intre statele membre si o actiune decisiva in UE", a declarat Eugen Teodorovici, ministrul finantelor.
Potrivit Ministerului Finantelor Publice, sistemul european de supraveghere financiara a fost instituit in 2011 si este alcatuit din: trei autoritati europene de supraveghere (Autoritatea Bancara Europeana - ABE; Autoritatea Europeana de Asigurari si Pensii Ocupationale - EIOPA si Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete - ESMA), care asigura supraveghere si furnizeaza orientari in materie de reglementare pentru diversele sectoare si institutii, si Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supravegheaza intregul sistem financiar si coordoneaza politicile UE pentru stabilitatea financiara.
In urma crizei financiare, UE si-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare si supraveghere. A fost introdus un cadru unic de reglementare, si anume un set de reglementari convenite la nivelul UE si direct aplicabile in toate statele membre, si au fost create autoritatile europene de supraveghere.
Acestea joaca un rol esential in asigurarea faptului ca pietele financiare din intreaga UE sunt bine reglementate, puternice si stabile. Acestea contribuie la dezvoltarea si la aplicarea consecventa a cadrului unic de reglementare, solutioneaza problemele transfrontaliere si promoveaza, astfel, convergenta in materie de reglementare si de supraveghere.
Presedintia si Parlamentul au convenit asupra primei revizuiri fundamentale a sarcinilor, competentelor, guvernantei si finantarii AES si CERS, astfel incat sa adapteze autoritatile la contextul schimbat in care acestea isi desfasoara activitatea.
De asemenea, reforma include dispozitii care consolideaza rolul ABE in ce priveste riscurile pe care activitatile de spalare de bani le prezinta pentru sectorul financiar. Textul convenit imbunatateste sistemul actual privind convergenta in materie de supraveghere pentru a face procesul mai eficient, mai coerent si mai transparent.
Sistemul se bazeaza pe instrumentele existente, cum ar fi simularile de criza, consultarile cu partile interesate sau evaluarile inter pares, introducand, in acelasi timp, altele noi, de exemplu stabilirea de prioritati comune in materie de supraveghere la nivelul UE.
Acordul revizuieste, de asemenea, structura de guvernanta a AES. Acesta sustine principiul conform caruia deciziile trebuie adoptate de consiliul supraveghetorilor si asigura un rol esential pentru autoritatile nationale competente in cadrul structurii de guvernanta a autoritatilor europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luata impotriva vointei unei majoritati a autoritatilor nationale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autoritatii este consiliul supraveghetorilor.
In paralel, rolul si competentele consiliului de administratie sunt consolidate in calitatea de organism principal care pregateste reuniunile si deciziile consiliului supraveghetorilor.
Acesta ar trebui sa fie alcatuit dintr-un presedinte, cinci membri ai consiliului supraveghetorilor si doi membri independenti cu norma intreaga, selectati pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale si a experientei lor in materie de supraveghere financiara. Presedintele si membrii cu norma intreaga ai consiliului de administratie ar trebui sa fie raspunzatori in fata Parlamentului European si a Consiliului.
In ce priveste schema de finantare a autoritatilor, textul final mentine, in general, actualul sistem de contributii care provin partial de la bugetul UE si partial de la autoritatile nationale competente, adaugand posibilitatea unei contributii voluntare din partea statelor membre sau a observatorilor.
Reforma revizuieste, de asemenea, competentele fiecareia dintre cele trei AES. Presedintia si Parlamentul au convenit sa acorde ESMA competente de supraveghere directa asupra indicilor de referinta critici, precum si asupra serviciilor care furnizeaza date de tranzactionare consolidate ce vizeaza tranzactiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii si cu alte instrumente decat cele de capitaluri proprii, asa-numitii "furnizori de sisteme centralizate de raportare". In plus, textul ofera ESMA un rol in ce priveste supravegherea locurilor de tranzactionare din tari terte si abuzul de piata.
In cele din urma, reforma consolideaza rolul si competentele ABE in ceea ce priveste supravegherea combaterii spalarii banilor pentru institutiile financiare.
In special, ABE este insarcinata cu colectarea de informatii de la autoritatile nationale competente, sporirea calitatii supravegherii prin dezvoltarea unor standarde comune, efectuarea de evaluari ale riscurilor si facilitarea cooperarii cu tarile terte in cazurile transfrontaliere. In ultima instanta, daca autoritatile nationale nu iau masuri, ABE va putea adresa decizii direct bancilor individuale.
Citeste si: Scoala de bani isi continua actiunile si in 2019. Tematica editiei din acest an este Learn.Save.Earn
Pana la finalizarea tehnica a textului, acordul provizoriu va fi prezentat spre aprobare reprezentantilor permanenti la UE. Parlamentul si Consiliul vor fi invitate sa adopte in prima lectura regulamentul propus.
Comentarii