Analiza ASF. Cat de sigure sunt Fondurile de pensii private si cum a fost resimtit socul crizei pandemice de pietele financiare non-bancare din Romania
fonduri de pensiipiata de capitalpietele financiare nonbancare
Potrivit Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), de la declansarea crizei generate de pandemia COVID-19 si pana in prezent, pietele financiare non-bancare din Romania au avut evolutii lipsite de convulsii majore. Fondurile de pensii private din Romania se dovedesc a fi, deci, o investitie care nu e supusa riscurilor majore. De asemenea, ASF arata ca, pe piata asigurarilor din Romania, riscurile se afla la un nivel mediu, dar in crestere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globala, in timp ce pe piata de capital din Romania riscurile se afla la un nivel ridicat cu tendinta de crestere.
Autoritatea de Supraveghere Financiara a publicat Raportul privind stabilitatea pietelor financiare nebancare - semestrul II 2020, care releva faptul ca pietele financiare non-bancare din Romania s-au adaptat bine in fata socurilor care au lovit economiile europene in acest an, ca efect al pandemiei COVID-19.
Cu toate acestea, impactul crizei sanitare, provocate de virusul SARS-CoV-2, inca persista asupra economiei reale, care traverseaza o etapa globala de transformari structurale, implementate intr-un timp scurt, determinate de necesitatea de a reduce pierderile si de a se adapta noilor provocari aparute in toate ramurile economice.
„Raportul de Stabilitate Financiara, alaturi de monitorizarea si evaluarea stabilitatii financiare, reprezinta elemente importante pentru a asigura calitatea procesului de reglementare si supraveghere a pietelor financiare nebancare. Gestionarea riscurilor ofera o modalitate continua de evaluare a stabilitatii pietelor financiare nebancare, chiar daca exista si situatii in care efectul socurilor nu poate fi identificat imediat, deoarece acestea sunt noi sau uneori dificil de cuantificat”, a declarat Presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, domnul Nicu Marcu.
ASF: ''Economia romaneasca a avut o evolutie „blanda” in trimestrul I 2020, comparativ cu alte state europene, care au inregistrat contractii severe''
Raportul privind stabilitatea pietelor financiare nebancare - semestrul II 2020 scoate in evidenta faptul ca economia romaneasca a avut o evolutie „blanda” in trimestrul I 2020, comparativ cu alte state europene, care au inregistrat contractii severe. Socul mai puternic a fost vizibil in trimestrul al II-lea, odata cu masurile de izolare si de carantina instituite prin starea de urgenta din perioada aprilie – mai 2020.
De la declansarea crizei generate de pandemia COVID-19 si pana in prezent, pietele financiare non-bancare din Romania au avut evolutii lipsite de convulsii majore.
''Fondurile de pensii private se mentin intr-o zona de risc mediu spre scazut, cu tendinta de diminuare''
Pe plan national, fondurile de pensii private se mentin intr-o zona de risc mediu spre scazut, cu tendinta de diminuare. Arhitectura sistemului de pensii private din Romania, bazat pe contributii definite, este una solida, cu multiple mecanisme de protectie pentru participanti. Investitiile fondurilor de pensii sunt realizate prudent, peste 67% din active fiind plasate in titluri emise de statul roman. Astfel, riscul de credit este unul redus si conectat cu riscul de tara, in timp ce riscul de piata este diminuat prin diversificarea plasamentelor.
''Pe piata asigurarilor din Romania, riscurile se afla la un nivel mediu, dar in crestere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globala''
Pe piata asigurarilor din Romania, riscurile se afla la un nivel mediu, dar in crestere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globala. Riscul de afaceri a crescut, din cauza evolutiei pandemiei, in timp ce riscurile de profitabilitate si de solvabilitate s-au mentinut la un nivel mediu, chiar daca mentinerea ratelor scazute ale dobanzii poate avea un dublu impact pe partea activelor si a datoriilor, in special asupra asiguratorilor de viata, cu consecinte negative asupra solvabilitatii si pozitiei financiare a societatilor.
Activele totale au avut o dinamica pozitiva, determinand o crestere a excedentului activelor fata de datorii, ce reprezinta componenta principala a elementelor de rang 1 aferente fondurilor proprii eligibile sa acopere cerintele de capital, potrivit regimului Solvabilitate II.
Evolutia ratei combinate a daunei in primul semestru din 2020 a indicat o usoara imbunatatire a profitabilitatii pe segmentul asigurarilor generale, insa continua sa se mentina in teritoriu supraunitar pentru principalele clase de asigurare CASCO si RCA – CMR. Riscul de concentrare ramane unul ridicat, atat la nivelul intregii piete a asigurarilor, cat si pe principalele clase de asigurari generale si de viata.
''Pe piata de capital din Romania riscurile se afla la un nivel ridicat cu tendinta de crestere''
Pe piata de capital din Romania riscurile se afla la un nivel ridicat cu tendinta de crestere, in special din cauza specificului burselor de a reactiona imediat, chiar anticipativ, la orice factori perturbatori din economie si nu numai.
Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o crestere anuala a valorii tranzactionate, dar capitalizarea acesteia nu a reusit sa recupereze inca scaderile puternice din primul val al pandemiei. In perioada iunie-august, contagiunea a continuat sa scada, concomitent cu relaxarea conditiilor de izolare sociala luate de toate economiile europene, iar in luna septembrie a revenit la media pe termen lung.
Odata cu materializarea valului al doilea al pandemiei, contagiunea a inceput sa creasca in luna octombrie si se asteapta ca tendinta sa continue ca urmare a reintroducerii masurilor de carantina si distantare sociala in mai multe economii europene.
In contextul incertitudinilor referitoare la restrictiile viitoare din cadrul pandemiei este posibil sa asistam si la alte episoade de presiune asupra lichiditatii fondurilor prin cresterea retragerilor, desi acestea pot aplica instrumente legale de management al lichiditatii. Si pe piata fondurilor de investitii se mentine un nivel ridicat de concentrare a serviciilor de depozitare.
Diferente intre criza financiara din 2008 si cea generata de pandemia actuala
ASF evidentiaza in cadrul raportului o serie de diferente dintre criza financiara din 2008 si criza provocata de pandemia de coronavirus:
„1. Sursa socului – daca in cazul crizei din 2008 sursa a fost endogena sistemului financiar, fiind generata de creditele neperformante si de securitizarea acestora, in 2020 criza a fost exogena, venind din afara sistemului financiar.
2. Sanatatea sistemului financiar – la inceputul anului 2020, sistemul financiar era robust, fiind capabil sa faca fata socurilor, in timp ce in 2008 sistemul financiar era fragil, avand probleme interne. In plus, efectele intaririi reglementarilor care au urmat crizei din 2008 au intarit si mai mult sistemul financiar pentru a face fata unor socuri neasteptate.
3. Viteza de propagare – primele semne ale crizei din deceniul trecut au aparut inca din a doua parte a anului 2007, insa a durat o perioada pana cand criza s-a extins la nivel global, culminand cu falimentul Lehman Brothers in septembrie 2008. Bursele au atins un minim in T1 2009, dupa o perioada de 17 luni de scadere. Spre deosebire, criza actuala s-a declansat si s-a extins la nivel global intr-un timp foarte scurt, de doar cateva luni. De exemplu, bursele au inceput sa scada in februarie 2020, revenindu-si la nivelele anterioare la finalul lui mai 2020. Desigur, este inca devreme pentru a putea afirma ca sistemul financiar a depasit criza, mai ales avand in vedere ca ne aflam in al doilea val pandemic, iar OMS preconizeaza un al treilea val la inceputul anului 2021.
4. Reactia autoritatilor – a fost mult mai pronuntata in 2020, stimulul fiscal, de exemplu, ridicandu-se la valori in general peste 10% din PIB, in unele cazuri ajungand la aproape 40% din PIB, in timp ce in timpul crizei din 2008, in intreaga perioada, stimulul fiscal a totalizat cateva procente din PIB. La acestea se adauga masuri extinse de relaxare monetara.
5. Asteptari privind forma revenirii – in 2008 am avut parte de o revenire in U, ceea ce inseamna ca socul a fost permanent, revenirea cresterii facandu-se pe un trend inferior celui care s-ar fi inregistrat in absenta crizei. In momentul de fata, exista inca speranta unei reveniri in V, care ar insemna o revenire la trendul de dinaintea crizei. Aceasta speranta este alimentata de caracterul exogen al socului, mergandu-se pe ipoteza ca, odata socul indepartat, revenirea va fi completa, mai ales avand in vedere ca, atat economia, cat si sistemul financiar nu aveau probleme structurale evidente. Cu toate acestea, exista si voci care anticipeaza o revenire in W sau chiar in U, argumentand prin contractia puternica a PIB-ului la nivel global si prin semnele unor schimbari de structura a economiei reale, care va necesita ajustari.
6. Amploarea impactului economic – criza din 2008 a afectat, in special, economiile dezvoltate, PIB-ul la nivel global ramanand pe un teritoriu pozitiv. Spre deosebire, criza COVID-19 pare sa afecteze toate tarile, PIB-ul la nivel global inregistrand o scadere, cele mai afectate fiind tarile mai sarace.''
Un produs media marca Rentrop&Straton 
