Analiza: Cu 25% din economie "in subteran" visam crestere economica "ca-n anii buni"

Analiza: Cu 25% din economie in subteran visam crestere economica ca-n anii buni crestere economicabnrbugetisarescugeorgescu

Dupa ce inainte de criza Romania avea cresteri economice foarte apropiate de doua cifre, stiindu-se ca nici acelea nu erau sustenabile, acum, oficialii BNR vin si spun ca este de preferat sa avem o economie mai stabila care sa creasca mult mai putin.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, este de parere ca in loc de o crestere de 7%, mai bine ar fi sa avem una de 4% pe an, daca acesta este adevaratul potential al Romaniei.
 
Problema este ca pana la acel 4%, nu se stie nici daca, in acest an, tara noastra va reusi sa ajunga la o crestere economica de 2%. Aceasta cifra depinde foarte mult de recoltele agricole pe care le vom inregistra dar si de exporturi, cel putin de aceasta parere erau economistii principalei banci comerciale care actioneaza pe plan local.
 
Si pentru a mai lua ochii de la adevaratele problemele economice pe care aceasta tara le are, Isarescu a aratat cu degetul spre scena politica. Acesta a spus ca nu ar trebui sa avem o crestere economica umflata inainte perioadele electorale, pentru ca, inevitabil, dupa ce se vor finaliza alegerile, cresterea economica va cunoaste un declin subit.
 
“Trebuie ca aceasta tara sa vrea un ciclu lung de dezvoltare cu cat mai putine declinuri. Mai bine sa avem 4% daca acesta este potentialul economiei romanesti pe an, nu 7% dar sa fie pe vreo 10-12 ani. Odata cu acest tip de crestere economica cred ca trebuie sa finalizam infrastructurile din Romania", a declarat guvernatorul BNR. 
 
Acordul cu FMI, inca mai are nevoie de justificari

Tot despre crestere economica a vorbit si Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, care a lasat sa se inteleaga ca Romania are nevoie de un nou acord cu finantatorii internationali. Acesta este de parere ca tara noastra ar trebui sa aiba “la mana” un flux financiar predictibil pentru a fi ceva mai credibili in fata investitorilor.
 
Problema in acest caz este ca investitorii nu vin la noi in conditiile in care nu avem o infrastructura adecvata dezvoltarii unui business de durata si nici nu suntem in stare sa le oferim acestora un anumite avantaje fiscale pentru a-i atrage si pentru a-i mentine.
“Cresterea economica este determinata de rezultatul unei combinatii dintre un set de politici pe de o parte si initiativa privata, pe de alta. Statul trebuie sa gestioneze eficient participatiile in companiile de stat pe care le mai are si bunurile si serviciile de natura fizica si cele de natura umana”, a afirma Georgescu.
 
Se stie ca multe din companiile de stat inca “nu se lasa” privatizate, si mai mult de atat nu sunt prea compatibile cu un management privat. Iar acesta pare sa fie unul din principalele puncte pe care finantatorii internationali il accentueaza de fiecare data cand vin in vizitele oficiale in Romania.
 
In ultimii ani, cei de criza, IMM-urile au murit cu miile in Romania. Acum, dupa ce raul cel mare pare sa fi trecut, sfatuitorii din BNR ofera solutii pentru cresterea economica, aratand tot spre politic.
 
Prim-vicepremierul BNR spune ca statul ar trebui sa sprijine actiunile antreprenoriale prin diversificarea schemelor de ajutor de stat. “Astfel de instrumente financiar bugetare sunt capabile sa stimuleze cresterea economica”, a afirmat Georgescu. 
 
In timpul crizei, statul, in loc sa urmareasca un program de relaxare fiscala, asa cum au facut multe alte state din Europa a incercat sa adune mai multi bani la stat taxand si mai agresiv agentii economici din Romania. Astfel tara noastra a ajuns sa fie parasita de foarte multe firme, chiar si romanesti pentru state care au oferit conditii de fiscalizare mult mai bune. Una dintre aceste tari a fost chiar vecina de la sud, Bulgaria.
 
Principalul motiv pentru care foarte multe IMM-uri din Romania au fost obligate sa-si declare insolventa a fost chiar aceasta “supra-taxare” care nu ar fi trebuit facuta. Pentru ca statul s-a lacomit sa adune bani la buget, s-a ales cu un efect exact invers: cei care au incercat sa fie cinstiti au murit, iar cei care au vrut sa isi continue activitatile au trecut pe evaziune fiscala.
 
Asa s-a ajuns, dupa cifrele exprimate, ieri, de catre presedintele Consiliului Fiscal, ca Romania sa aiba o economie subterana de 40 de miliarde de euro si o evaziune de 22 de miliarde de euro.