BNR avertizeaza ca nivelul riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare este in crestere
raport bnravertizmente bnrriscuri romaniaprobleme romaniadeficit bugetar
Raportul asupra stabilitatii financiare, din decembrie 2019, elaborat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) atrage atentia ca nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare din Romania este in crestere.
Potrivit Raportului, nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare din Romania este similar evolutiilor pe plan global, iar perspectivele pentru urmatorii ani indica mentinerea acestei tendinte.
Cu toate acestea, evaluarile prezente nu semnaleaza existenta unor riscuri de natura severa, dar sunt identificate trei riscuri sistemice ridicate: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, reducerea increderii investitorilor in economiile emergente si riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar.
Structura si costul finantarii deficitului de cont curent si a deficitului bugetar reprezinta un risc moderat, in timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental se situeaza la un nivel redus.
Similar evaluarii de la data Raportului anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a ramas la un nivel ridicat.
Acesta este principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilitatii financiare din Romania, iar pentru perioada urmatoare perspectiva asociata este de crestere, pe fondul continuarii presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene.
Conform Raportului, deficitul bugetar pentru primele zece luni ale anului 2019 este de 2,8% din PIB, mai mare cu 0,6% fata de aceeasi perioada de timo din 2018.
Cheltuielile cu personalul si-au continuat tendinta ascendenta (+20%), in contextul implementarii Legii salarizarii unitare. In plus, cheltuielile cu asistenta sociala au avansat cu 11%, iar noua lege a pensiilor va duce la o crestere suplimentara a costurilor atat prin majorarea punctului de pensie, cat si a indemnizatiei sociale. Cheltuielile cu asistenta sociala, cumulate cu cele de personal, ar reprezenta 85% din veniturile fiscale la finalul anului 2022, ceea ce lasa autoritatilor o marja ingusta de manevra in cazul intrarii pe o tendinta descendenta a ciclului economic.
BNR aminteste ca tara noastra este pe penultimul loc in UE, ca proportie a veniturilor fiscale in PIB (27%, comparativ cu 40% media UE), ceea ce demonstreaza existenta unui spatiu amplu pentru cresterea capacitatii de colectare.
Desi Romania face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate si crestere, deficitul bugetar cash (metodologie nationala) este estimat la 4,43% din PIB pentru finalul anului 2019, iar deficitul structural este asteptat sa se deterioreze cu 0,8% fata de 2018, contrar recomandarilor Comisiei Europene de realizare a unei ajustari structurale de 1,8% din PIB in 2019, respectiv de 1% in 2020, urmand sa ajunga la 4,4% din PIB anul viitor.
Raportul atrage atentia ca mentinerea unei politici salariale bugetare expansioniste, cu impact asupra amplificarii cererii agregate excedentare din economie poate ingusta spatiul fiscal de actiune in eventualitatea unei decelerari a dinamicii activitatii economice.
In aceasi timp, orice impuls suplimentar de stimulare a consumului populatiei, in detrimentul investitiilor, ar putea avea ca efect acumularea de presiuni inflationiste si adancirea deficitului de cont curent. In acest sens, implementarea unei politici fiscale echilibrate, atat la venituri, cat si la cheltuieli, poate diminua vulnerabilitatile macroeconomice si este de natura sa sustina o crestere a veniturilor angajatilor concomitent cu cea a productivitatii muncii.
Profitabilitate ridicata pentru sistemul bancar
BNR remarca faptul ca profitabilitatea sectorului bancar a ramas ridicata in primele trei trimestre din 2019, determinantii fiind reluarea cresterii profitului operational si continuarea pozitionarii cheltuielilor nete cu ajustari pentru pierderi asteptate la un nivel istoric scazut.
Cu toate acestea, eficienta operationala plaseaza sectorul bancar romanesc intr-un interval cu risc mediu, nevoia de imbunatatire fiind mai pregnanta la nivelul unor banci de talie mica si medie.
Caracteristicile structurale asociate functionarii activitatii bancare, precum gradul redus de intermediere financiara si polarizarea profitului in functie de dimensiunea institutiilor de credit, persista.
Perspectivele privind continuarea tendintei curente favorabile a profitabilitatii sunt diminuate de impactul unei eventuale reveniri la valori mai apropiate de media istorica a ratelor de nerambursare.
