Unii analisti recomanda, in conditiile unui ROBOR trecut de 6%, ca romanii sa solicite bancilor finantatoare sa treaca de la ROBOR la IRCC. Doar ca aceasta miscare ar putea aduce o gura de aer doar pe termen scurt datornicilor, avertizeaza insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
O alta solutie recent aparuta ar putea fi reprezentata de posibilitatea amanarii ratelor la banci. Guvernul a adoptat aceasta masura de curand, dar unii analisti sunt sceptici cu privire la eficienta ei si efectele pe termen lung.
De exemplu, exista opinii care indica faptul ca persoanele care isi vor amana ratele vor ajunge sa plateasca, in cele din urma, mai mult!
"Amanarea ratelor la banci pentru 9 luni? Ca sa ce? Ca sa plateasca oamenii mai mult pe urma? Oameni buni, intelegeti ca nu suntem in filmul din 2020: in linii mari, la vremea respectiva economia a luat o pauza de cateva luni si cam atat; a fost stop joc, dupa care activitatea a fost repornita. In prezent problema este cu totul alta, ne confruntam cu inflatie, fenomenul este de durata, iar rata dobanzii care a inceput sa creasca se reflecta cu intarziere in cresterea ratelor la banci.
Probabil abia anul viitor povara acestora se va resimti cu adevarat. Si nu stim pentru cat timp, exista asteptari ca politica inflationista ar putea continua ani de zile. Cine ia o pauza de la plata ratelor acum, risca sa ia pauza cand ratele sunt inca mici si sa plateasca mai tarziu, cand ratele vor fi mai mari.
Masura aceasta va submina incercarea BNR de temperare a inflatiei, pentru ca reduce rolul dobanzilor in ajustarea comportamentului publicului, practic statul isi da cu stangul in dreptul, asa ceva nu am mai vazut in istorie.
Politica anti-inflationista inseamna temperarea cheltuielilor publice si private, deci inseamna reducerea deficitului bugetar si a indatorarii cetatenilor si firmelor. Masurile luate de guvern vin exact contra acestui deziderat. Nici macar ceai de tei nu sunt, ci mai rau", e de parere economistul Bogdan Glavan.
Cresterea ROBOR, un mare pericol si pentru IMM-uri
Cand se vorbeste despre scumpirea dobanzilor, discutiile se canalizeaza pe dificultatile economice provocate persoanelor fizice, dar cresterea ROBOR aduce pericole insemnate si pentru IMM-urile romanesti.
Un avertisment dur in acest sens vine de la CONAF:
"Fata de inceputul anului, cresterea indicilor ROBOR este accentuata, reflectand aproape o dublare a costurilor creditarii. La inceputul anului, ROBOR la trei luni se afla la 3,02%, iar ROBOR la sase luni era la 3,14%. Cu alte cuvinte, ne-am intors la costurile creditarii din 2013, lasand in urma o perioada de ieftinire relativa a acestora", a observat Cristina Chiriac.
"Pentru firmele noi, cresterea ratelor din ultimele luni ar putea fi prima pe care au experimentat-o vreodata. Datele afisate de BNR arata o crestere puternica a creditelor in lei din ultimul an, care au urcat cu aproape 25%, de la 78,8 miliarde de lei cat erau in martie 2021, pana la 98,4 miliarde de lei in aceeasi luna din 2022. De la inceputul anului, imprumuturile in moneda nationala pentru intreprinderile nefinanciare au crescut pana in martie cu 5,25 miliarde de lei, ca atare, cresterea ratelor dobanzilor ar putea avea un impact semnificativ asupra firmelor la nivel national", a mai avertizat presedinta CONAF.
Scumpirea creditarii nu este insa singurul risc pe care il au firmele mici si mijlocii in actuala conjunctura cu inflatie mare, incertitudine si volatilitate in pietele financiare. Intreprinderile care se bazeaza pe facilitati variabile de descoperire de cont ar putea constata ca ratele lor devin mai scumpe in lunile urmatoare. Pentru intreprinderile mici, aflate in pozitii financiare limitate, in special cele care depind de facilitatile de descoperire de cont, este intelept sa actioneze din timp, sa discute cu banca pentru a obtine solutii alternative, care ar putea include refinantarea.
Cum ratele dobanzilor urmeaza sa creasca in urmatoarele luni, este de asteptat sa se intensifice riscul ca bancile sa inaspreasca si ele conditiile de creditare, deoarece bancile se vor concentra asupra descifrarii riscurilor ca debitorii pe care ii imprumuta sa aiba de fapt mijloacele de a isi rambursa imprumuturile.