De ce nu pot fi nationalizate fondurile de pensii private obligatorii
nationalizare pensiiscandal pensiimisu negritoiuasf
Presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), Misu Negritoiu, a explicat de ce fondurile de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II) nu pot fi nationalizate.
Potrivit lui Negriotiu, in afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), in Romania exista doua alte tipuri de fonduri de pensii private: fondurile de pensii obligatorii, constituite din alocatii de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) si Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contributii individuale si administrate privat (Pilonul III), ambele infiintate prin Legi organice in 2004, respectiv 2006.
Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investitii din piata de capital, dar reglementate mai prudent prin lege speciala, avand in vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetatenilor, si durata lor mai lunga (participatiile nu pot fi valorificate decat la termen).
Ca orice active in proprietate privata, contributiile individuale la aceste fonduri nu pot fi nationalizate.
Fondurile din Pilonul II sunt in totalitate alimentate din alocatii de la stat. Dar aceste alocatii, odata transferate catre fonduri in numele cetatenilor romani beneficiari, devin active in proprietate privata si ele nu mai pot fi retrase sau nationalizate (confiscate), potrivit Constitutiei.
Parlamentul si, respectiv, Guvernul au in competenta lor sa majoreze sau sa micsoreze alocatiile bugetare viitoare, fara sa afecteze in niciun fel contributiile trecute. Si, eventual, mai pot sa schimbe, prin lege, administrarea privata in administrare de stat, ceea ce nu inseamna nationalizare. Schimbarea administratorului nu afecteaza drepturile pe care cetatenii le au in Fondurile din Pilonul II.
Poate sa afecteze numai eventualele castiguri suplimentare din randamente, avand in vedere ca fondurile administrate privat se plaseaza in active financiare purtatoare de dobanzi, cupoane sau castiguri de capital, pe cand fondurile administrate de stat nu sunt purtatoare de dobanzi.
Negritoiu arata ca politicul are competenta si autoritatea sa hotarasca cresterea mai accelerata sau mai lenta a capitalizarii fondurilor de pensii din Pilonul II sau/si modificarea cadrului juridic de functionare si reglementare.
Supravegherea functionarii si stabilitatii pietei fondurilor de pensii private sau administrate privat este conferita prin lege ASF, dar dupa ce aceste fonduri au fost constituite si capitalizate, potrivit politicilor de pensii stabilite prin lege.
ASF nu are competente la formularea sau discutarea publica a politicilor de pensii, inclusiv a pensiilor private. Totusi, potrivit legii de organizare, ASF trebuie sa fie consultata in toate cazurile cand sunt luate decizii politice pe domeniile pe care le supravegheaza. Si acest lucru se intampla, de regula. Nu au existat recent niciun fel de consultari, dezbateri, initiative sau opinii, formale sau informale, cu privire la schimbarea de vreun fel a statutului legal al fondurilor de pensii, in general, sau al fondurilor din Pilonul II, administrate privat, in particular.
Negritoiu explica faptul ca fondurile de Pensii din Pilonul II au ajuns, la sfarsitul anului 2016, la 31,5 miliarde de lei, din care 65% sunt investite in titluri de stat, adica finanteaza deficitul bugetar. Chiar daca, in extremis, aceste fonduri ar fi consolidate cu fondul de pensii de stat si administrate public, aceste fonduri nu pot fi folosite decat prin valorificarea (vanzarea) activelor financiare pe care le au in portofoliu.
“Or statul nu poate valorifica titlurile de stat, decat daca le rascumpara, ceea ce ar insemna alocatii bugetare echivalente, adica o majorare a deficitului bugetar. Nu merge! Singurul avantaj este ca reduce nivelul datoriei publice cu valoarea titlurilor de stat detinute de fonduri, ceea ce este irelevant pentru Romania, unde datoria publica este de circa 40% din PIB.
Acesta a fost insa un argument pentru alte tari, care au procedat la transformarea administrarii fondurilor din privat in public (ex. Polonia), intrucat aveau nevoie sa reduca nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se incadra in criteriile prevazute in tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene”, scrie Negritoiu intr-un comunicat de presa.
Administratorii privati ai fondurilor de pensii au un obiectiv comercial, lucrativ si au investit in contextul politicilor economice ale Romaniei la un moment dat. Orice schimbare a acestor politici, mai ales in sens restrictiv, sunt de natura sa le afecteze investitia si rezultatele afacerii lor. De regula, sunt consultati prin dezbaterile publice sau prin dialoguri institutionalizate, atunci cand se initiaza schimbari in politicile economice, financiare, fiscale etc si rezultatele acestor consultari, in ultimii ani, au fost incurajatoare.
Dar participarea la dezbateri politice contradictorii, care nu au imbracat forma unor initiative oficiale, sau lobby-ul politic, este rezervata in fiecare tara celor care participa la vot si ale caror drepturi constitutionale cetatenesti ar fi afectate. In cazul de fata, sunt beneficiarii participanti in fondurile de pensii Pilon II, care sunt cetatenii romani.
Initierea unor astfel de dezbateri de catre administratorii de fonduri este in conflict de interese evident, care poate contrapune obiectivul politic al Guvernului cu cel economic al societatilor comerciale private. Este ceea ce a facut din pacate NN Pensii, cu efecte potentiale nedorite, de natura sa afecteze increderea in stabilitatea fondurilor si a pietei.
"Atunci cand a fost consultata, ASF a sustinut permanent mentinerea cadrului juridic actual, dezvoltarea si intarirea fondurilor de pensii obligatorii si facultative administrate privat. Piata functioneaza foarte bine, livreaza randamente indestulatoare si poate contribui la sporirea contributiilor participantilor, de stat sau private.
Dar ASF, ca si administratorii de fonduri pe care ii supravegheaza, nu are voie, prin statutul de functionare, sa participe la dezbaterile politice, decat atunci cand este ii este solicitata o opinie. Interventia noastra in discutiile recente a aparut atunci cand am exercitat atributiile de supraveghetor. Raspunsurile la intrebarile aparute in spatiul public aveau nevoie de un raspuns politic.
Iar in legatura cu afirmatia, aparuta intr-o declaratie politica, potrivit careia eu as fi avut un interes sa transmit informatii si sa sustin participarea unei entitati supravegheate in dezbaterea politica, ea este subiectiva si contradictorie. Eu nu aveam ce informatii sa furnizez, pentru simplu motiv ca aceste informatii nu exista, asa cum nu au existat discutii, consultari sau opinii oficiale cu privire la acest subiect.
In cei peste 10 ani numai in serviciul public, am invatat ce inseamna regulile de protectie a informatiilor profesionale si organizarea institutionala a protectiei documentelor si a datelor. Am introdus la ASF Codul de conduita si am reglementat conflictele de interese si dialogul cu entitatile supravegheate.
Toate intalnirile in interes de serviciu se consemneaza in minute de sedinta, iar intalnirile particulare, care genereaza potentiale conflicte de interese, sunt evitate cu strictete. Aceste reguli nu sunt numai pe hartie, ci se si implementeaza. Iar eu sunt primul care trebuie sa dau un exemplu.
Parlamentul are insa competenta, potrivit legii de organizare a ASF, sa efectueze investigatii cu privire la indeplinirea misiunii noastre sub toate aspectele", mai spune oficialul ASF.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
