De ce se pune atat de mult accent pe incurajarea platilor cu cardul?

De ce se pune atat de mult accent pe incurajarea platilor cu cardul? plati cu cardulbani lichizipos

Anul 2016 va ramane in statistici ca anul in care, pentru prima data, platile cu cardul efectuate la nivel mondial le-au depasit pe cele efectuate in numerar. Concret, "scorul" la sfarsitul anului trecut a fost de 23.200 miliarde $ (tranzactii cu carduri) la 22.600 miliarde $ (tranzactii cu cash).
A fost un punct de cotitura a carui atingere a fost pregatita incet-incet in ultimii 20 de ani, atat prin dezvoltarea tehnologiei (cea care a permis accesul pe scara larga la serviciile financiare), cat si prin eforturile de stimulare a platilor electronice (acordarea de facilitati la utilizarea cardului). 

Primul pas a fost facut cel mai probabil in urma cu peste 70 de ani, in 1946, cand un bancher din New York, John Biggins, le-a oferit clientilor care aveau cont deschis la banca lui un card numit „Charg-It” cu ajutorul caruia puteau efectua plati la magazinele din zona, sumele in cauza urmand sa fie retrase ulterior de banca din conturile respectivilor clienti si virate comerciantilor.

„Charg-It” a fost mai mult un experiment local, dar ideea a prins rapid, astfel ca in 1958 a aparut primul card de credit in toata puterea cuvantului – American Express Card (Amex) – cu o jumatate de milion de utilizatori in primul an de la lansare si cu acoperire in 30.000 de locatii de pe teritoriul S.U.A.

Astazi, plata cu cardul de credit a devenit o banalitate. Doar in S.U.A. se fac anual peste 30 de miliarde de plati prin aceasta metoda, o metoda comoda si foarte sigura (e-adevarat, nu chiar 100%!) si care, in plus, ajuta si la economisirea unor sume mari de bani publici. Motivul? Dispar costurile considerabile de tiparire, transport, paza, verificare periodica etc. pe care le implica emiterea si gestionarea banilor fizici (se estimeaza ca aceste costuri inseamna cca 1 procent din PIB-ul tarii care foloseste bani fizici).

Dar avantajul cel mare legat de platile cu cardul consta in diminuarea economiei subterane. Si asta deoarece, spre deosebire de platile cash, platile cu cardul lasa intotdeauna o urma digitala ce poate fi depistata usor, astfel ca platile ilegale (mita) sau veniturile nedeclarate pot fi identificate fara probleme.

Cash-ul nu lasa urme si de-aceea el este considerat de autoritati cel mai important aliat al economiei subterane. Cu cat mai putin cash, cu atat mai putina evaziune, iar tendinta globala este de eliminare completa a banilor fizici, operatiune sustinuta de programe de introducere cat mai curand a dispozitivelor POS peste tot, inclusiv in mediul rural.

Da, numerarul pierde din ce in ce mai mult teren si acesta e, cu siguranta, un lucru bun, chiar daca unii se tem ca, prin digitalizarea tuturor platilor, bancile si guvernele capata acces la informatii legate de tranzactiile lor personale.

Concluzia este ca, foarte curand, s-ar putea ca bancnotele sa devina o amintire, niste simple curiozitati valoroase doar pentru numismati sau pentru nepotii dvs. care vor dori sa stie cum era viata la inceputul secolului XXI. Viitorul apartine platilor electronice si deja exista tari (Suedia, de exemplu) in care tranzactiile in numerar au o pondere de doar 3-5% din total.

“Nu vad de ce trebuie sa mai tiparim bani”, spune Bjorn Ulvaeus (72 de ani), fost membru al formatiei ABBA, unul dintre cei mai vocali sustinatori ai renuntarii la banii lichizi. E o pozitie cam bizara pentru cineva care a castigat o avere cu melodia “Money, Money, Money”, dar Ulvaeus spune ca are in vedere motive de securitate. Fiul sau a fost jefuit deja de trei ori, astfel ca artistul a devenit acum un avocat al tranzitiei spre o economie 100% digitala, fie si numai pentru a le face viata mai grea hotilor.

In Romania, platile cu cardul au cumulat 44,6 miliarde de lei (9,8 miliarde de euro) in perioada ianuarie-septembrie a acestui an, fiind in crestere cu aproape 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor furnizate de Banca Nationala.