Economiile romanilor nu se mai tin la saltea, nici in aur: acum, banii sunt plasati, cu toate riscurile, in criptomonede
investitii bitcoininvestitii criptomonedereglementare criptomonede
Asa-zisele criptomonede vor continua sa genereze multe controverse, in timp ce autoritati din toata lumea incearca sa reglementeze activitatile legate de acestea. Procesul este greu, in primul rand, pentru ca se incearca reglementarea unui lucru similar cu reguli de aplicat, sa zicem, unor fabrici de impachetat perdele de fum.
Aceste asa-zise
monede nu au nimic in spate - rezerve de aur, munca, activitate economica - decat increderea celor care le cumpara ca le vor vinde altcuiva la un pret mult mai mare.
Este exact situatia schemelor piramidale aparute in nestiutorul est al Europei in degringolada politica si legislativa din anii 1990.
Atunci, schema (de asa-zisa... intrajutorare) era ca te vei pricopsi daca trimiti cate 25-50 de lei catre o persoana mai mult sau mai putin (sau deloc) cunoscuta. De la tine, acea persoana primea 25-50 de lei, dar tot ea era destinatara a sumelor primite de la mai multe alte zeci sau chiar sute de persoane.
Promisiunea era ca, in final, vei fi si tu in acea pozitie, de primitor al... contributiilor mai multor insi. Sistemul era haotic si dependent de gasirea continua a unor persoane dispuse sa intre in schema, de unde si numele ei... piramidala, cu o baza mare, larga si cu ingustare spre varf, dimensiune comparabila cu numarul celor care se imbogateau cu adevarat.
Stoica si Caritas
Ulterior, un anumit domn Stoica a organizat treaba in alt fel. Tu ii incredintai, de fapt, societatii numite Caritas, o anumita suma de bani, iar el si Caritas se angajau ca, dupa numai trei luni, sa-ti restituie de opt ori suma depusa. Deci, daca depuneai, sa zicem, o mie de lei,
primeai 8.000 de lei.
Lacomia a facut ca sumele depuse sa fie tot mai mari. Au fost oameni care si-au vandut casele pentru a... juca la Caritas si au pierdut toti banii, intrucat era vorba despre o schema Ponzi, dupa numele escrocului care a inventat-o.
Dupa cum oamenii nu investeau, nici Caritas-ul lui Stoica nu... investea banii intr-o mega-afacere, capabila de a plati, ca prin minune, o dobanda de 800% in trei luni, deci o dobanda anuala de aproape 10.000% (!). Nu exista si nu va exista vreao afacere legala care sa aduca o atare intoarcere a investitiei.
Banii care erau platiti... deponentilor erau, de fapt, banii introdusi sau reintrodusi in sistem, in schema, de alti oameni lacomi de inavutire. Cat se poate de previzibil, totul se naruie cand cineva afla asta sau cand, efectiv, nu mai sunt destui naivi care sa... joace sau o combinatie dintre cele doua.
Avand in vedere ca, in loc se evolueze din anii 90 pana acum, gradul de educatie financiara al romanilor a ramas la genunchiul broastei, ei se incred acum in bitcoin si in alte active cripto.
Culmea este ca desi aceste active sunt cripto (adica ascunse vederii si atingerii) extrem de putini oameni din intreaga lume se intreaba ce ascund, de fapt, sau inghit explicatiile creatorilor acestora, direct interesati sa se imbogateasca.
Asa se face ca piata tranzactiilor cu criptoactive a ajuns la 2,69 trilioane de dolari americani.
BNR atrage atentia asupra criptoactivelor
Studiul O iarna grea in multe privinte, coordonat de Daniel Daianu si redactat de o echipa a Bancii Nationale a Romaniei atrage atentia ca aceste criptoactive trebuie reglementate obligatoriu, mai ales in contextul in care, in vremuri de inflatie crescuta, investitorii se feresc sa-si plaseze banii in activele de refugiu asa-zis traditionale, adica aur, alte metale pretioase sau franci elvetieni, ci in bitcoin si alte criptomonede.
Potrivit studiului, valoarea la care au ajuns criptomonedele descrie atat dimensiunea importanta (din perspectiva capitalizarii si a rulajelor zilnice) pe care au capatat-o pietele de criptoactive cat si volatilitatea extrema.
Studiul trage un semnal de alarma aratand ca o parte dintre investitori, inclusiv institutionali, renunta la plasamentele in aur (care are o istorie indelungata ca activ de rezerva) pentru a cumpara active digitale introduse de doar cativa ani.
In cazul investitorilor individuali, schimbarea preferintelor tine de modificari comportamentale aparute pe fondul lipsei de informare si de intelegere a mecanismelor de piata, accentuand caracterul puternic speculativ pe care atat pietele clasice cat si cele ale criptoactivelor il au in perioada actuala.
In acelasi timp, un studiu al Autoritatii britanice pentru supravegherea conduitei pe pietele financiare arata ca 69% dintre persoanele cu varsta sub 40 de ani care tranzactioneaza criptoactive cred ca acestea sunt reglementate, iar 58% au fost motivati sa faca o investitie cu risc ridicat dupa ce au auzit despre astfel de active la stiri sau pe retelele de socializare.
Aceste date argumenteaza nevoia de reglementare a pietelor de criptoactive nu doar pentru consolidarea stabilitatii financiare ci si din necesitatea protejarii utilizatorilor.
Aceasta insa nu ar raspunde decat in mica masura riscurilor la adresa stabilitatii financiare pe care aceste tipuri de mecanisme il presupun, asa cum au fost evidentiate de intrarea in dificultate a numeroase fonduri monetare in perioada crizei financiare globale declansate in 2007 si care, ulterior, a generat un amplu efort international de intarire a reglementarilor macro si micro prudentiale privind functionarea lor.
Potrivit viceguvernatorului Bancii Angliei, Jon Cunliffe, criptomonedele ar putea declansa o criza financiara globala daca nu sunt introduse reglementari stricte. El a comparat rata de crestere a pietei criptomonedelor, de la 16 miliarde, acum cinci ani, la 2,68 trilioane, cu cea a pietei creditelor ipotecare subprime, de 1,2 trilioane de dolari, in 2008.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML