de Alexandra Stanescu
la 14 Nov. 2016
In cadrul acesteia, BNR arata ca implementarea, chiar si partiala, a masurilor fiscale si salariale initiate recent va supraincalzi economia, avand efecte nefavorabile asupra costurilor de finantare externa si a comportamentului cursului de schimb al leului.
"S-a apreciat unanim ca, in contextul acestui sfarsit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind constructia bugetului public pentru anul 2017 care sa jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri.
Relevanta lor este sporita, pe de o parte, de caracterul executiei bugetare pe primele noua luni ale anului curent, si, pe de alta parte, de multitudinea si natura masurilor fiscale si salariale initiate in perioada recenta pe plan legislativ, a caror concretizare este deocamdata incerta; ele vizeaza reduceri de impozite si taxe, precum si majorari de salarii in sectorul bugetar si cresteri de venituri ale populatiei de natura prestatiilor sociale.
S-a aratat ca o eventuala implementare, chiar si partiala, a acestor masuri ar conduce la o supraincalzire a economiei si ca efectele adverse s-ar putea resimti/intensifica pe termen mediu si lung, mai ales daca se continua practica amanarii investitiilor publice; s-au semnalat si posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finantare externa si a comportamentului cursului de schimb al leului.
Unii membri ai Consiliului au invocat cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere si angajamentele Romaniei privind respectarea lor, precum si alte prevederi legale interne, apreciind ca acestea reduc probabilitatea materializarii unui asemenea scenariu.
In acelasi timp, unii membri ai Consiliului au mentionat nevoia unei corelari mai atente a deciziilor de politica economica pentru a se preveni generarea de efecte adverse asupra procesului de convergenta reala.
In evaluarea membrilor Consiliului, importante raman si incertitudinile privind redresarea economica a zonei euro, alimentate in principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar si de incertitudinile izvorate din rezultatul referendumului din Marea Britanie.
S-a apreciat ca cele din urma devin mai relevante pe termen mediu, inclusiv in conditiile in care, pana in prezent, economia Marii Britanii, dar si cea a zonei euro, au dovedit o rezilienta fata de votul Brexit, in principal datorita deciziilor de politica monetara ale bancilor centrale.
Riscurile in sens descendent induse de acestea la adresa inflatiei interne s-ar putea materializa atat pe calea preturilor importurilor, cat si prin efecte contractioniste exercitate pe termen mediu asupra pozitiei ciclice a economiei romanesti.
In aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea conduitei actuale a politicii monetare, in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
Astfel, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75%; totodata, Consiliul de administratie a decis in unanimitate mentinerea la +/- 1,50% a coridorului simetric format de ratele dobanzilor la facilitatile permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara, continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si, respectiv, in valuta ale institutiilor de credit”, se arata in minuta sedintei de politica monetara.
Comentarii