Mugur Isarescu si-a asumat pregatirea Romaniei pentru intrarea in zona euro, desi spunea in primavara ca nu e un panaceu
mugur isarescubnrzona euroaderare zona euro
Mugur Isarescu a declarat ca noul Consiliu de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei are in fata o mare provocare, un mandat de pregatire a tarii pentru intrarea in zona euro.
Mugur Isarescu a fost investit, marti, cu un nou mandat de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Comisiile reunite din Parlament au votat, marti, in unanimitate, noua conducere a Bancii Nationale a Romaniei.
Lista CA votata in unanimitate de catre parlamentari:
Mugur Isarescu – guvernator
Florin Georgescu – prim-viceguvernator
Leonardo Badea – viceguvernator Eugen Nicolaescu – viceguvernator
Eugen Nicolaescu – viceguvernator
Gheorghe Gherghina – membru CA
Csaba Balint – membru CA Cristian Popa – membru CA
Dan Radu Rusanu – membru CA
Virgiliu Stoenescu – membru CA
Astfel, desi anuntate ca implineste varsta de 70 de ani si se retrage de la sefia BNR, Mugur Isarescu are in fata poate cea mai mare provocare economica cu care s-a confruntat Romania in ultimele trei decenii: aderarea la zona euro. Practic, Romania trebuie sa se pregateasca, sa implementeze si sa sustina politici fiscale care sa ne duca in zona euro si sa ne mentina acolo in stabilitate, pentru a nu devia in tendinte inflationiste si deficite bugetare sau de cont curent.
Desi aderarea la zona euro este asociata cu un nivel de trai crescut, nu este chiar asa. Daca politica fiscala interna a tarii nu este una responsabila si adecvata, instabilitatea interna ne va face sa pierdem avantajele de a rula euro in economia interna.
Este usor sa visam la euro, insa nu inseamna ca vom fi platiti cu salarii minime de 1.200 de euro daca aderam la aceasta zona, ci inseamna ca ne putem creste nivelul de trai, daca economia interna e stabila, insa o putem duce si mai rau, daca pastram nivelul alarmant al cheltuielilor publice, daca nu reducem deficitul bugetar si deficitul de cont curent, daca nu ne axam pe investitii si daca nu aplicam masuri benefice investitorilor si oamenilor de afaceri autohtoni.
“Tentatia este sa ne grabim, am observat acuze ca nu grabim procesul, insa filosofia noastra este ca trecerea la moneda euro sa se faca printr-o foarte buna programare. Motivul este ca zona euro inseamna convergenta a nivelului de trai, ca cei care fac parte din club sa fie la un nivel apropiat de dezvoltare si bine pregatiti, fara dezechilibre macro majore. E gresit ca zona euro te ajuta daca esti nepregatit, cu decalaje mari de dezvoltare economica. Dimpotriva, adoptarea euro poate accentua dezechilibre, cum a fost cazul Greciei, poate reprezenta o criza in UE”, a spus Isarescu.
Pana atunci, insa, BNR are in fata misiunea de a ne pregati de zona euro
Isarescu vorbeste cu optimism despre noua conducere BNR, despre care spune ca "Este un consiliu in care se imbina continuitatea cu noutatea, se imbina tineretea cu experienta si cred ca - uitandu-ma la formatul consiliului - acest nou consiliu va depune toate eforturile, va depune intreaga capacitate profesionala pentru indeplinirea mandatului care este incredintat. Mandatul nostru este stabilit de legile bancare, de legea Bancii Nationale, dar as adauga, asa cum am spus si ieri in cadrul comisiilor de specialitate, ca avem si un mandat nou, hotarat prin programul de aderare la zona euro, la care BNR, impreuna cu Guvernul, cu reprezentantii partidelor politice si cu Academia Romana, cu sprijinul Presedintiei, a lucrat. Acest mandat nou este pregatirea intrarii Romaniei in zona euro. Avem un mandat as spune ambitios, cu multe provocari, dar ne vom depune intreaga capacitate pentru a-l duce la buna indeplinire", a aratat el, intr-o declaratie acordata presei, la Palatul Parlamentului.
In ceea ce priveste fostul CA, Mugur Isarescu a precizat ca acesta a fost "un consiliu de profesionisti, un consiliu de patrioti si un consiliu de oameni pragmatici, care au raspuns in mod concret la diversele provocari" in fata carora s-a aflat.
“Obiectivul nostru, al acestui Consiliu de Administratie al BNR, este sa adoptam moneda euro in perioada acestui mandat si o convergenta reala fata de zona euro”, a spus Isarescu in cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament.
Isarescu a subliniat importanta unui echilibru intre politicile fiscale si economice ale Guvernului cu politica monetara a BNR:
“Inerent apar si conflicte, insa in toate comunicatele, BNR a vorbit de un mix coerent intre politica monetara si cea economica, un echilibru intre ceea ce face BNR si ceea ce face Guvernul. Noi suntem independenti politic si lucram cu orice guvern il da tara. In anumte momente, politica monetara poate contrabalansa o politica economica prociclica, dar de la un moment incolo, daca se apasa prea mult pedeala politicii monetare, aceasta poate duce la efecte adverse. Urmarim, de aceea, ca mixul de politici sa fie cat se poate de echilibrat”, a spus guvernatorul BNR.
Obiectivele programului de trecere la euro
Mugur Isarescu a detaliat obiectivele programului de trecere la euro:
1. Coerenta intre politicile macroeconomice: consolidarea fiscala face parte din coerenta si in general buna colaborare intre cele doua politici (economice si monetare). BNR a subliniat ca nu exista alternativa viabila la acest mixt, mai ales cand sunt provocari electorale. Stim ce inseamna cand avem derapaje.
2. Grad minim de convergenta reala: noi suntem la 64%, alte tari au intrat in zona euro la 70%, deci nu mai avem foarte mult de mers. Bulgaria va intra la un nivel mai scazut, dar are un sistem cu consiliu monetar cu curs fix, la care singura alterativa este zona euro. Noi ne putem compara cu Ungaria, Polonia, Cehia. Slovenia, Slovacia, tarile baltice au fost tari mici care au intrat pana acum in zona euro. PIB-ul din Bucuresti si Ilfov e apropiat de cel din Berlin si peste cel din Lisabona, deci poate intra si maine in zona euro, problema e cu alte regiuni ale tarii subdezvoltate.
Indicatorul de convergenta a nivelului de trai de 75% fata de media europeana este obiectivul pentru momentul trecerii la euro. Alte tari sunt mai ambitioase: Ungaria vrea 90%, in Polonia obiectivele sunt si mai ambitioase, usor fanteziste, ei spun ca intra cand nivelul de trai e ca in Germania.
Cred ca programul de aderare la euro aflat in dezbaterea publica este realist. Pe de o parte trebuie indeplinite crieriile nominale, precum inflatia, deficitele, dobanzile, pe de alta parte, un grad ridicat de convergenta, de PIB/locuitor, stabilit la 75%.
3. Problema e cum va contribui BNR ca Romania sa aiba o crestere mai mare decat UE, si nu trebuie sa ne bucuram daca in UE cesterea e mai slaba, ci cum aiguram convergenta reala in conditiile mentinerii convergentei reale, adica dezechilibrele sa scada.
Guvernul Dancila isi asuma aderarea Romaniei la zona euro in anul 2024. Care sunt criteriile de convergenta pe care trebuie sa le indeplineasca tara noastra?
Dacila sustinea, la inceputul anului, ca adoptarea monedei unice europene de catre Romania nu se poate face fara o pregatire temeinica premergatoare. Dancila a subliniat ideea ca “intrarea intr-o etapa premergatoare acestui proces este esentiala”. De asemenea, premierul mai transmite ca trebuie luate “masurile necesare pentru cresterea competitivitatii si pentru asigurarea unei cresteri economice sustenabile”. Fara luarea acestor masuri, aderarea la moneda euro nu va aduce niciun fel de beneficii romanilor, ba chiar din contra!
Conform spuselor premierului, prima etapa in aderarea la zona euro este reprezentata de intrarea Romaniei in mecanismul european al ratelor de schimb.
Schimbare de optica la Isarescu? "Aderarea la euro nu rezolva automat problemele economiei, ba chiar le poate agrava", spunea guvernatorul in aprilie
In luna aprilie, Mugur Isarescu era destul de sceptic cu privire la capacitatea Romaniei de a se integra in zona euro.
Aderarea la zona euro nu rezolva automat problemele economice ale unui stat, ba chiar le poate agrava, a declarat, marti, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, la prezentarea Raportului de fundamentare a Planului National de adoptare a monedei euro.
Isarescu: "Trebuie sa fim constienti cu totii ca aderarea la zona euro nu este un panaceu"
Isarescu si-a inceput discrusul cu un apel la cetatenii, dar si la politicienii Romaniei, carora le cere sa inteleaga ca problemele economice nu vor disparea in momentul aderarii la zona euro.
Guvernatorul BNR spune ca, din contra, o tara a carei economii este instabila, poate fi afectata negativ de adoptarea monedei euro.
"Trebuie sa fim constienti cu totii ca aderarea la zona euro nu este un panaceu, nu rezolva automat problemele unei economii, ba poate chiar sa le agraveze, ci este o etapa a procesului de convergenta, iar pentru derularea adecvata a acestuia sunt extrem de importante coerenta si sustenabilitatea politicilor economice", a avertizat guvernatorul BNR.
Mugur Isarescu a recomandat o abordare sustenabila a atingerii convergentei reale a economiei romanesti in detrimentul grabei.
"Sporirea rezilientei economiei romanesti si a potentialului ei de crestere sunt evolutii benefice si in sine, nu doar din perspectiva adoptarii monedei unice. Pentru dezvoltarea adecvata si armonioasa pe termen mediu si lung, Romania are oricum nevoie de progrese substantiale in planul asigurarii robustetii economiei nationale.
Acestea nu trebuie in nici un caz tratate ca sacrificii facute pentru a promova examenul de aderare la zona euro. Pe calea pentru o convergenta lina si sustenabila, un principiu calauzitor important este de a evita inscrierea pe o traiectorie divergenta, cu alte cuvinte de a nu rataci drumul, de a o apuca pe o alta cale decat cea care duce spre zona euro.
In batalia pentru convergenta, trebuie sa fim atenti sa evitam divergenta. Dictonul latin 'Festina Lente' se aplica si in acest caz. A ne grabi incet pe calea convergentei inseamna sa o parcurgem intr-o cadenta sustenabila pe termen mediu si lung.
Din aceasta perspectiva, as aborda problematica privitoare la convergenta nu ca pe o cursa in care cel mai rapid primul este si cel mai potrivit, ci ca pe un proces complex, care ofera concurentului care isi dozeaza bine efortul, un maratonist mult mai degraba decat un sprinter, posibilitatea de a profita de majoritatea beneficiilor potentiale, evitand in acelasi timp asumarea unor riscuri excesive", a declarat Mugur Isarescu.
Inca se poarta discutii pentru stabilirea datei de adoptare a euro
Guvernatorul BNR a apreciat ca data-tinta pentru adoptarea euro ramane un subiect deschis discutiilor.
"In urma activitatii Comisiei avem doua documente extrem de importante pentru derularea adecvata a procesului de trecere la euro, precum si o data-tinta, care este rezonabila si realizabila, dar pe marginea careia se mai poate discuta, in functie de evolutiile complete din perioada urmatoare. Indiferent de progresele realizate deja, sau care vor fi consemnate in economia romaneasca in perioada urmatoare, trebuie urmarit si ce se intampla in Europa, si in special ce se intampla in zona euro, care trece printr-un proces de ameliorare - poate nu e cuvantul cel mai bun - si de consolidare a cadrului de guvernanta", a afirmat Mugur Isarescu.
Mai departe, Isarescu a amintit ca statele cu economii mari din Europa de Est, precum Ungaria, Cehia si Polonia, trateaza cu prudenta si reticenta subiectul aderarii la moneda euro.
"Se impune sa privim si catre abordarea altor tari din zona noastra estica si central europeana, care se afla pe un drum similar. Trebuie remarcat ca pana in prezent au intrat in zona euro mai degraba tarile cu economii de dimensiuni reduse, in timp ce economiile mai mari, precum Ungaria, Cehia si Polonia, tind sa trateze acest proces cu prudenta sporita, ba chiar cu reticenta in cadrul stabilirii nivelului optim de convergenta reala la momentul adoptarii euro", a afirmat guvernatorul BNR.
Isarescu: "Statele din zona euro nu si-au imbunatatit convergenta dupa adoptarea euro"
In cele din urma, guvernatorul BNR a avertizat ca statele din zona euro nu si-au imbunatatit convergenta dupa adoptarea monedei comune.
"Este important sa se sublinieze importanta ajungerii la un anumit grad minim de convergenta reala inainte de adoptarea euro, in conditiile in care, spre deosebire de Uniunea Europeana, zona euro s-a dovedit a nu fi un club de convergenta. Membrii sai actuali nu si-au imbunatatit neaparat nivelul de convergenta reala dupa adoptarea euro.
Nu trebuie sa ignoram nici problematica disparitatilor regionale: in timp ce convergenta reala a Romaniei a avansat substantial, decalajele dintre zonele sale de dezvoltare au ramas importante sau chiar s-au adancit in timp. S-a intamplat astfel ca urmare a ritmurilor diferite de convergenta reala, care au condus la aparitia unor poli de competitivitate regionala, o data cu cronicizarea unor zone de saracie. O adoptare cu succes a monedei unice reclama actiuni concrete si eficiente in sensul ameliorarii acestei situatii", a apreciat Mugur Isarescu.
Si, totusi, care ar fi principalele avantaje si dezavantaje ale adoptarii euro?
Avantajele adoptarii euro:
Din punct de vedere teoretic, adoptarea monedei euro are multe avantaje pentru economia si societatea romaneasca. Principalul efect pozitiv este stimularea comertului exterior, ceea ce poate duce la o crestere economica mai rapida si, deci, la un nou impuls pentru recuperarea decalajului fata de tarile dezvoltate, la noi locuri de munca si la o prosperitate mai mare si distribuita pe scara mai larga.
Mecanismul cel mai important din acest punct de vedere este reliminarea costurilor de tranzactionare. Dupa decenii de autarhie, impusa de regimul comunist, economia Romaniei a devenit o economie relativ deschisa, in care comertul exterior a ajuns la cca. 65% din PIB. Cea mai mare parte din acest comert (peste 75%) se desfasoara cu tarile europene, dintre care majoritatea fac parte din zona euro. 2 In prezent, cetatenii, intreprinzatorii si investitorii suporta un anumit cost atunci cand convertesc lei in euro - sau invers, ori atunci cand efectueaza asemenea operatiuni de preschimbare intr-un monment in care cursurile de schimb sunt nefavorabile.
Diferentele dintre cursurile de vanzare si cele de cumparare practicate de banci si de casele de schimb valutar variaza intre 0,05 si 0,08 bani; ele constituie profitul operatorilor de pe piata valutara, fiind impozitat de stat. In ultima perioada, aceste marje de profit au scazut, insa volumul tranzactiilor a crescut.
Ca urmare, impozitul pe acest profit constituie o importanta sursa de venituri pentru stat. Dupa calculele noastre, costul total al tranzactiilor de pe piata valutara este de cca. 5% din PIB; dupa adoptarea euro, acest cost va dispare pur si simplu.
Pe langa diferentele dintre cursurile de cumparare si cele de vanzare, intreprinderile suporta, de asemenea, un anumit cost adiministrativ, generat de operatiunile de schimb valutar.
Acest cost cuprinde cheltuielile de gestionare a monedelor straine, de tinere a evidentei pierderilor si profiturilor rezultate din operatiunile de schimb valutar, de intocmire a rapoartelor financiare suplimentare s.a.m.d. Dupa adoptarea euro, oamenii de afaceri si cetatenii romani nu vor mai trebui sa vinda sau sa cumpere euro pentru fiecare operatiune de plata externa pe care o au de facut. Deoarece atat veniturile, cat si cheltuielile lor se vor face in euro, ei nu vor trebui sa efectueze tranzactii valutare decat, eventual, pentru diferenta neta.
Este vorba, de exemplu, de cazul in care unii cetateni vor dori sa-i plaseze economiile intr-o alta moneda decat euro (dolar, franc elvetian) sau sa contracteze imprumuturi in alta moneda decat euro. Oricum, vor exista putine motive pentru care cetatenii romani sa doreasca sa faca acest lucru, avand in vedere ca euro este o moneda stabila, care indplineste in bune conditiuni functia de mijloc de rezerva. De fapt, euro este si in prezent moneda cea mai folosita in operatiunile financiare de acest gen.
3 Adoptarea euro este susceptibila, de asemenea, sa reduca volatilitatea cursului de schimb al altor monede straine utilizate in Romania. Este vorba in primul rand de dolarul american, care este utilizat pe o anumita scara in Romania (fenomenul de dolarizare), avand in vedere faptul ca, din punct de vedere istoric, cursul euro/dolar este mai stabil decat cursul leu/dolar.
Unul din avantajele directe ale utilizarii euro de catre consumatori este compararea mai usoara a preturilor din Romania cu preturile din alte tari ale zonei euro.
Un alt avantaj al adoptarii euro este eliminarea distorsiunilor monetare rezultate din prevalenta monedelor straine (dolar, euro) in anumite genuri de tranzactii interne, in particular in unele operatiuni de creditare. Aceste frictiuni apar in situatia in care populatia si firmele au contractat imprumuturi in moneda straina, in timp ce veniturile si activele lor sunt libelate in moneda nationala. In acest caz, deprecierea monedei nationale determina majorarea valorii reale a datoriilor si cresterea volumului creditelor restante, ceea ce poate afecta stabilitatea financiara si activitatea economica. De asemenea, dupa cum au aratat evenimentele provocate de recentele initiative legislative (legea darii in plata si legea conversiei creditelor in franci elvetieni), distorsiunile monetare se pot transforma cu usurinta in tensiuni politice.
Pe langa amintitele avantaje directe ale adoptarii monedei europene, exista o serie de avantaje indirecte, extrem de importante, deoarece contribuie la finalizarea procesului de integrare, adica la revenirea Romaniei la civilizatia europeana. Introducerea euro creaza un mediu mai stabil pentru intreaga economie, ceea ce este de natura sa atraga investitiile straine directe. Aceste investitii duc, la randul lor, la cresterea mai rapida a PIB si la reducerea somajului, la amplificarea comertului exterior si, in final, la cresterea nivelului de trai la standarde europene.
Dezavantajele adoptarii euro:
In cartea "Efectele adoptarii euro", Silviu Cernea vorbeste despre principalele efecte negative ale adoptarii euro.
Avantajele care decurg din adoptarea euro trebuie comparate cu dezavantajele si costurile aferente. In perioada premergatoare si imediat dupa introducerea euro, statul si intreprinderile vor suporta unele costuri legate de adaptarea sistemelor informatice, de preschimbarea leilor, recalcularea preturilor, practicarea unor preturi duale (in lei si in euro), instruirea personalului.
Nivelul estimativ al acestor costuri pentru actualele state membre ale zonei euro se situeaza undeva in intervalul 0,3%-0,8% din PIB. Deoarece, dupa stiinta noastra, in Romania nu exista un studiu in care sa se analizeze aceste costuri, estimarea lor nu se poate face, deocamdata, decat pe baza experientei altor tari.
Adoptarea euro va avea un efect partial negativ asupra activitatii bancare. Bancile din Romania obtin o parte semnificativa a profitului lor din operatiunile de schimb valutar, iar disparitia din circulatie a leului nu doar ca va elimina costurile de tranzactionare ale intreprinderilor, ci va diminua si veniturile bancilor din operatiuni valutare. Avand in vedere concurenta puternica din sectorul bancar, nu este de presupus totusi ca bancile obtin profituri foarte mari din aceste operatiuni.
Dupa disparitia leului, bancile isi vor putea reduce unele cheltuieli implicate de acest tip de operatiuni si isi vor putea dezvolta activitatea in alte domenii, fara o scadere semnificativa a ratei profitului total. Bancile vor beneficia, de asemenea, de avantajele indirecte care decurg din utilizarea euro in economie. Caci, cresterea profiturilor si ameliorarea situatiei financiare a intreprinderilor, care vor avea loc dupa aderarea la zona euro, vor duce la imbunatatirea portofoliului de credite al bancilor.
Principalul dezavantaj al adoptarii euro este considerat pierderea autonomiei monetare. Intr-adevar, politica monetara permite bancii centrale sa raspunda unor situatii particulare aparute in economie, sa reduca unele socuri (interne si externe, pe partea cererii sau a ofertei) si, in consecinta, sa creeze un mediu propice pentru stabilitatea preturilor si, in modul acesta, sa asigure stabilitatea economiei reale.
Conceperea politicii monetare de catre Banca Centrala Europeana (BCE) poate sa nu tina seama intotdeauna de conditiile specifice ale economiei romanesti. Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu va mai putea raspunde la socurile externe prin ratele dobanzilor si, deci, nu va mai putea actiona in modul acesta pentru stabilizarea nivelului preturilor si volumului productiei. In acest sens, renuntarea la independenta politicii monetare prin adoptarea euro constituie un dezavantaj.
Principalul risc al intrarii in zona euro este pierderea posibilitatii influentarii independe a economiei. In cazul in care tara intra in recesiune, iar pentru revenirea la functionarea normala a economiei este necesara o politica monetara mai relaxata, insa restul uniunii se afla in crestere economica si necesita o politica monetara restrictiva, in conditiile unei monede unice apare o problema serioasa.
Esenta acestei probleme consta in nesincronizarea evolutiei economiei tarii in cauza si economiile celorlalte tari. Este, deci, avantajos pentru o tara sa adopte moneda unica si sa fixeze in mod irevocabil cursul de schimb in cazul in care ciclul sau economic este similar cu cel al restului uniunii si daca exista conditii ca in viitor ciclurile economice sa fie aliniate
Adoptarea euro este asociata si cu alte riscuri sau temeri, care nu pot fi cuantificate precis, insa pot fi totusi evaluate calitativ. Consumatorii se tem cel mai mult de cresterea preturilor in momentul recalcularii acestora in euro. In tarile care fac parte actualmente din zona euro, a avut loc, intr-adevar, o crestere a anumitor preturi, din cauza transformarii lor incorecte in euro sau a rotunjirilor. Cu toate acestea, conform Eurostat, impactul total al euro asupra cresterii preturilor a fost mic (cca. 2%). In Romania, concurenta din sfera coemertului cu amanuntul este puternica, ceea ce ar trebui sa impiedice cresterea nerezonabila a preturilor.
Acest fenomen poate fi prevenit, de asemenea, printr-un program adecvat de practicare a unor preturi duale si de informare intensiva a opiniei publice.
In consecinta, se paote estima ca efectele rotunjirilor in timpul conversiei in euro vor avea doar un impact minim asupra nivelului preturilor. Mai justificata este preocuparea pentru cresterea inflatiei pe termen lung.
Nivelul de trai si preturile din Romania sunt printre cele mai scazute din UE, iar printr-o crestere economica rapida, Romania va recupea decalajul fata de UE nu numai in ceea ce priveste nivelul de trai, ci, inevitabil, si in privinta nivelului preturilor. Dupa trecerea la euro, adica dupa fixarea ireversibila a cursului de schimb leu/euro, inflatia mai ridicata din Romania va fi unul din mecanismele de aliniere a preturilor. Estimam ca, in primii ani dupa intrarea in zona euro, inflatia in Romania va fi cu 1,5 pp mai mare decat inflatia medie din zona euro.
Insa, si cazul in care nu s-ar adopta euro, inflatia din Romania tot ar fi mai mare decat cea din zona euro, si anume cu pana la 1,5 pp fata de media celor mai performante trei tari membre - la fel ca in celelalte tari care si-au stabilit tinte de inflatie cu 1 pp mai mare decat obiectivul BCE.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
