Nu stim "limba financiara" si asta ne costa in fata bancilor

Nu stim limba financiara si asta ne costa in fata bancilor banciratekruk romaniafinanciar

Peste 56% dintre romani si 48% dintre polonezi considera ca lipsa educatiei financiare duce la dificultati in rambursarea obligatiilor de plata, in timp ce la polul opus se afla cehii (7%) si slovacii (6%), arata un studiu multicultural realizat de grupul Kruk in perioada august - noiembrie.
Totodata, doua treimi dintre romani, la fel ca si in cazul polonezilor, spun ca lipsa culturii financiare conduce la cheltuieli excesive care depasesc veniturile curente, la semnarea de contracte pe care nu le inteleg si la diminuarea economiilor personale.
 
In schimb, aproape trei sferturi dintre rezidentii celor 4 tari central-europene (Polonia, Romania, Cehia si Slovacia) sunt de parere ca o educatie financiara neadecvata duce la acumularea de datorii.
 
„Locuitorii din Europa Centrala si de Est simt ca au o lipsa de cunostinte suficiente despre finante. In plus, aproape toti locuitorii din Polonia, Romania, Cehia si Slovacia subliniaza faptul ca educatia financiara timpurie este de ajutor in viata de zi cu zi”, a declarat Tomasz Ignaczak, director general al Kruk Romania.
 
Potrivit respondentilor din Romania, Polonia, Cehia si Slovacia, responsabilitatea pentru pregatirea financiara ar trebui sa revina familiei si scolii. Astfel, 60% dintre slovaci declara ca educatia financiara ar trebui primita de la parinti, insa doar 34% dintre polonezi si 48% dintre romani se bazeaza in acest sens pe familie.
 
Totusi, majoritatea locuitorilor din tarile din Europa Centrala cred ca sistemul de invatamant ar trebui implicat in predarea cunostintelor financiare. De remarcat este faptul ca 16% dintre romani mentioneaza ca aceasta educatie poate fi inclusa in programele de invatamant prescolare.
 
Conform studiului efectuat de grupul Kruk, exista diferente intre romani si slovaci, comparativ cu polonezii si cehii, in privinta etapei cand ar trebui predate elemente de educatie financiara.
 
Astfel, 56%, respectiv 55% din populatia din Polonia si Cehia impartaseste opinia ca rolul cel mai important in educatia financiara ar trebui jucat de invatamantul gimnazial si liceal. Slovacii (65%) si romanii (63%) muta rolul educativ intr-o masura mai mare spre invatamantul superior.
 
Sondajul mai indica faptul ca bancile si alte institutii financiare, inclusiv societatile de recuperare de creante, ar trebui sa fie responsabile pentru educarea publicului cu privire la aspectele financiare.
 
Intrebati ce reguli aplica atunci cand fac educatie financiara copiilor, 97% dintre cehi si 93% dintre slovaci spun ca ii implica pe cei tineri in procesul decizional cu privire la bugetul familiei.
 
La polul opus se afla polonezii si romanii. Doar 49% dintre locuitorii din Polonia isi implica si copiii in stabilirea bugetului familiei si numai 12% dintre romani procedeaza in acest sens.
 
Totodata, cehii (75%), polonezii (64%) si slovacii (69%) le dau bani copiilor fara a-i intreba pe ce ii vor cheltui, in timp ce numai 15% dintre romani procedeaza astfel.
 
“Din studiu putem observa ca in Polonia, Cehia si Slovacia parintii au mai multa incredere in copiii lor si le acorda un grad de libertate mai mare decat in familiile romanilor”, a precizat Tomasz Ignaczak.
 
Pe de alta parte, cetatenii din cele patru tari in care opereaza grupul Kruk se arata reticenti in a recompensa financiar notele bune luate de copii. Astfel, o treime dintre cehi si slovaci ofera un stimul financiar copiilor pentru notele bune luate la scoala, iar in Polonia doar un sfert din populatie incurajeaza astfel de practici.
 
De observat este faptul ca doar 5% dintre romani isi recompenseaza copiii pentru rezultatele bune la invatatura.