Oficial BNR: urmeaza doi ani de STAGFLATIE, adica preturi mari, somaj, economie slaba - asta ne asteapta
bnrdobanda cheiescumpiriinflatiepreviziuni economcie
“Urmatorii doi ani vor fi dificili, vom vedea stagflatie in tarile dezvoltate, cresterea ratelor de dobanda, raspunsurile la probleme vor fi schimbarile structurale necesare pentru rebalansare" - crede Criastian I. Popa, membru al Consiliului de administratie al BNR. Oficialul aduce o serie de argumente prin care sustine pozitia si deciziile BNR in contextul dificil din prezent, subliniind ca banca noastra centrala "nu a exagerat".
Oficialul
BNR vorbeste despre discursul unui reputat economist, fost Guvernator de banca centrala de mare importanta, un adevarat titan in domeniu, care spune ca scenariul central din economiile G7 pentru urmatorii 2 ani este stagflatia. "Nu inseamna ca suntem condamnati pe veci, insa vor fi doi ani dificili. O recesiune va fi necesara", crede expertul bancii noastre centrale.
"Am iesit din perioada de 30 de ani in care dobanzile pe termen lung scadeau in ritm lent. Astfel ca raportul intre preturile activelor si venituri va scadea inevitabil: pretul activelor va scadea sau veniturile vor creste, sau ambele.
Gradul de indatorare la nivel global a atins un nou maxim istoric. Chiar si ca procent din PIB este mult mai mare decat inaintea Marii Crize Financiare (Criza financiara a anilor 2007-2008 – nota mea), atat datoriile publice cat si cele private vor necesita restructurari, companiile “zombie” nu isi vor putea onora obligatiile. China este un bun exemplu, daca poti denumi datoria <privata> chineza ca <privata>".
Tot acesta ne mai spune ca "BNR a ales sa nu coboare cu dobanzile la zero sau la niveluri negative. Privind in retrospectiva, a fost o alegere inspirata. In tarile CEE, dar si in alte tari, dobanzile au fost reduse la, sau foarte aproape de zero. Pastrarea unui spatiu de manevra a fost insa mereu parte esentiala a strategiei pe care BNR a urmat-o. Acest aspect a fost de o reala importanta odata cu revenirea presiunilor inflationiste: BNR oprindu-se cu reducerea dobanzii de referinta la 1,25% a avut un real avantaj si o flexibilitate suplimentara fata de bancile ce au inceput normalizarea “de la zero”, la propriu"
"Nu a fost insa usor, presiuni au fost, si nu putine, unele publice: “Romania are nevoie de dobanzi zero sau negative” spune un titlu de presa al vremii, citand un oficial al Guvernului. BNR nu a mers insa pe acea cale, desi adevarul este ca aproape toata societatea isi dorea asta. Cine nu vrea rate mici la banca?".
"Titluri precum "Romania se imprumuta la dobanzi de 20 ori mai mari decat Bulgaria!" apareau pana nu mai tarziu de luna mai, anul curent. Ca se comparau mere cu banane nu mai conta: Bulgaria are Consiliu Monetar, moneda lor nationala, leva, are aceeasi paritate cu marca germana (si implicit paritate constanta fata de euro) de peste doua decenii, dobanzile find astfel legate de cele din zona euro.
BNR nu a cumparat titluri de stat, decat intr-o foarte mica masura si cu alt scop decat relaxarea cantitativa.
BNR nu a mers nici pe aceasta directie, denumita relaxare cantitativa, BNR a realizat achizitii de titluri de stat ce echivaleaza cu doar 0.4% din PIB-ul anului 2021. Spre comparatie, Banca Nationala a Poloniei a cumparat echivalentul a 5.5% din PIB, Banca Nationala a Ungariei 6.9% din PIB, in timp ce Banca Centrala Europeana a achizitionat active de peste 40% din PIB-ul zonei Euro. Infograficul pe care il prezint mai jos cred ca este graitor", mai explica specialistul.
De asemenea, BNR nu a inundat piata cu lichiditate. Cristian Popa sustine ca "BNR a avut mereu grija ca piata monetara sa functioneze intr-un anumit echilibru, fara exces, cu oscilatii, dar de amplitudini normale (...) Cred ca fara un management bun al lichiditatii stabilitatea cursului nu putea fi asigurata, iar deprecierea ar fi fost exact factorul inflationist suplimentar (dar si sentimental) de care nu era nevoie intr-un mediu marcat si asa de inflatie ridicata".
Altfel stau insa lucrurile in cazul zonei euro: "Spre comparatie, conform datelor Bancii Centrale Europene, in zona euro exista un exces de lichiditate de aproximativ 4,6 trilioane (4600 de miliarde), adica aproximativ 37% din PIB-ul zonei Euro, enorm. De la inceputul pandemiei, euro a pierdut 11% fata de dolar".
"In tara noastra, managementul ferm al lichiditatii asigurat de BNR a insemnat cain Romania se mentine in general un deficit de lichiditate, nu un surplus. BNR nu trebuie sa “alerge” dupa lei, ci sistemul bancar, contrapartida BNR, ce are un deficit, trebuind astfel sa ii “gaseasca”, fie venind la facilitatea permanenta de credit a BNR fie la dumneavoastra, la deponenti", a mai spus expertul.
Criza energetica e cauza principala a scumpirilor: "peste jumatate din cresterea ratei inflatiei in Romania provine din preturile mari ale energiei"
"Socul inflationist provine intr-o buna masura din socul energetic: peste jumatate din cresterea ratei inflatiei in Romania provine din preturile mari ale energiei. Impact direct si indirect. Consider ca circumstantele pe care le-am experimentat in ultimii doi ani sunt anormale: am avut parte de o secventa de evenimente, fiecare cu probabilitate mica de a se produce (pandemie, razboi, seceta grava) dar cu importante consecinte, suprapuse, ce au afectat major oferta. Politica monetara are efecte reduse in fata socurilor pe partea ofertei, iar aparitia acestor socuri a venit pe un fundal propice amplificarii inflatiei: acela al politicilor monetare relaxate si ultrarelaxate ale bancilor centrale din tarile dezvoltate (atat prin nivele reduse ale dobanzilor cat si prin utilizarea ampla a masurilor neconventionale)", adauga el.
"Sfat pentru bancherii centrali: nu uitati, pastrati mesajele simple! Inflatia reprezinta prea multi bani urmarind prea putine bunuri", mai subliniaza expertul BNR.
In incheiere, oficialul BNR puncteaza:
Drumul spre Iad este pavat cu intentii bune spune o zicala celebra. Intentii bune au avut si masurile neconventionale, inclusiv “tiparnita”.
Analiza poate fi consultata, in integralitate,
aici
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
