Pentru 1,43 milioane de romani, creditele au ajuns o bomba care va fi detonata de inflatie
probleme creditecrestere dobanzi creditescumpire creditescumpire bani
Dupa prea marea relaxare a politicii monetare, bancile centrale din intreaga lume au inceput sa stranga surubul. Ca urmare a cresterii dobanzilor, banii pe care oamenii si companiile ii imprumutau nu vor mai fi ieftini. In tandem cu inflatia, scumpirea banilor va avea un efect nociv asupra celor care au deja credite.
In Romania, avem 1,43 milioane de romani care au
credite bancare. Ei vor avea de ales ce platesc mai intai: creditele sau facturile tot mai mari. Potrivit unei analize realizata de compania de consultanta Frames si de Casa de Avocatura Cuculis & Asociatii, nu este exclus ca, in conditiile adevaratului tsunami financiar care urmeaza, rata creditelor neperformante sa treaca de 10%.
Testele de stres realizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in 2020, indicau ca rata creditelor neperformante (NPL) ar putea atinge 9,2%, in decembrie 2021, si 9,9%, in 2022. In aprilie, rata NPL era de 3,94%, fata de 3,83%, la 31 decembrie 2020.
De atunci, au facut ca presiunea financiara pe cei 1,43 de milioane de romani care au credite sa creasca semnificativ.
In conditiile in care puterea financiara a romanilor s-a erodat puternic, multi dintre cei care au credite pentru casa, pentru masina sau de consum, vor intra intr-o zona de risc, astfel incat reesalonarea imprumuturilor, rescadentarea sau refinantarea devin absolut necesare.
Potrivit datelor BNR, 158.901 persoane fizice au restante la credite. Ponderea lor este una redusa, de numai 2,55%, iar valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde de lei.
"Romanii trebuie sa stie ca-si pot renegocia creditele, ca au drepturi prevazute de lege care le permit sa-si salveze casele, bunurile de la executarea silita. Sa apeleze la specialisti, sa solicite asistenta juridica pentru ca, pentru multi dintre cei aflati in dificultate, fiecare zi de intarziere se va contabiliza la gradul de risc", a indemnat avocatul Adrian Cuculis.
Potrivit datelor BNR - Centrala Riscurilor Bancare, in prim-plan sunt creditele ipotecare a caror valoare depasea, in august 2021, 70,9 miliarde de lei si care, impreuna cu segmentul alte credite pentru investitii imobiliare (46,1 miliarde de lei) reprezentau cea mai mare pondere in imprumuturile populatiei. Creditele de consum insumau 64,8 miliarde de lei.
"Valoarea creditelor ipotecare a crescut, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cu 8,7 miliarde de lei. Pentru romani, a detine o casa, fie ea si pe credit, tine de siguranta, de perspective. Estimarile noastre arata ca, si in cel mai negru scenariu - cu falimente, disponibilizari de personal etc. - plata ratei la credit va fi in focusul acestora, dincolo de celelalte costuri legate de viata de zi cu zi", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
In cel mai recent sondaj privind riscurile sistemice, BNR arata ca riscul privind incertitudinile la nivel global, in contextul pandemiei, si riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat.
Numarul executarilor silite poate atinge maximul ultimilor 10 ani
In scenariul in care multi romani nu vor mai avea bani pentru un trai decent, renegocierea contractelor bancare, de leasing si a celorlalte categorii de imprumuturi devine o solutie optima.
Potrivit lui Adrian Cuculis, bancile au devenit mai reticente in a le oferi clientilor conditii mai bune, insa depinde de fiecare cum isi sustine dosarul, cum reuseste sa convinga banca de faptul ca trebuie sa-i reduca rata, macar si temporar. "Cu un dosar bine inchegat, cu argumente si asistenta necesara, se poate ajunge la un final favorabil", arata avocatul.
Din pacate, dincolo de cei care vor putea renegocia creditele, vor fi clienti care vor intra in incapacitate de plata.
"Ma astept ca numarul executarilor silite, in urmatoarele luni, sa atinga un maxim al ultimilor 10 ani, pe fondul problemelor economice si financiare in cascada care afecteaza Romania", spune avocatul.
Potrivit scenariului de baza al BNR, inclus in Raportul anual pentru 2020, in decembrie 2022, rata creditelor neperformante ar putea ajunge la 9,9% (ipotezele exercitiului au in vedere inclusiv realizarea de operatiuni de curatare bilantiera si de scoatere in afara bilantului), ceea ce ar determina o repozitionare a indicatorului in categoria cu risc ridicat.
O asemenea situatie nu s-a mai intalnit din 2016, cand rata creditelor neperformante era de 9,62%. Spre comparatie, in 2014, nivelul era de 20,71%.
Potrivit datelor BNR, cele mai mari intarzieri, din prisma valorii restantelor, sunt de peste 5 ani (1,9 miliarde de lei), urmate de cele intre 1 si 5 ani (1,3 miliarde), 181 - 365 de zile (295 milioane de lei).
Creditele restante cu intarzieri de maxim 15 zile reprezinta 113 milioane de lei, in crestere cu 10 milioane de lei fata de 2020.
Cele mai mari probleme cu creditele restante sunt in Bucuresti-Ilfov, unde reprezinta 1,8 miliarde de lei din totalul de 78,7 miliarde de lei.
Urmeaza judetele Cluj (199,2 milioane de lei), Brasov (195 milioane), Prahova (189,2 milioane), Timis (180,2 milioane), Constanta (150,4 milioane), Iasi (138,4 milioane), Arges (136,3 milioane). In acestea, sunt asteptate sa apara si cele mai multe credite neperformante.
Pe ansamblu, in august 2021, creditele acordate populatiei insumau 123,5 miliarde de lei, cele in euro echivalau cu 27,3 miliarde de lei, iar cele in dolari cu 113 milioane de lei.
Familiile cu cel putin 2 copii si pensionarii sunt cei mai vulnerabili
Potrivit estimarilor Frames, cele mai vulnerabile din prisma riscului de neplata sunt familiile cu copii, pensionarii si persoanele singure platite cu salariul minim.
Analistii Frames sustin ca familiile cu cel putin 2 copii sunt cele mai vulnerabile la situatie economica. Cresterea spectaculoasa a preturilor la alimente, servicii, utilitati le afecteaza cel mai mult, avand in vedere ca ingrijirea copiilor este din ce in mai scumpa, iar majoritatea acestora sunt angrenate in imprumuturi pentru casa, masina sau in credite de consum.
"In zona cea mai vulnerabila sunt si pensionarii, ale caror venituri nu mai reusesc, in cele mai multe cazuri, sa acopere in termeni reali cresterea preturilor. Inflatia perceputa de pensionari este mai puternica pentru ca, in cosul lor de consum, medicamentele, utilitatile si produsele alimentare de baza sunt esentiale. Acestea s-au scumpit cel mai mult in ultima vreme. Astfel ca nu este exclus sa asistam la un val de executari silite in aceasta categorie de populatie’’, afirma Adrian Negrescu.
"Pensionarii si cei peste 1,6 milioane de romani platiti cu salariul minim si care au cel putin un credit sau un alt tip de angajament de plata se vor afla printre victimele crizei economice. Acestia si nu numai ei au nevoie de asistenta de specialitate, de expertiza pentru a nu cadea victime firmelor de recuperare, procedurilor de executare silita", a completat Cuculis.
Potrivit analizei Frames, cea mai mare expunere a bancilor este pe creditele pe termen lung, de peste 5 ani (117,9 miliarde de lei), urmate de creditele pe 1-5 ani (34,4 miliarde de lei) si imprumuturile pe termen scurt, de pana la 12 luni (1,4 miliarde).
Din punct de vedere al tipului de credite in lei, in august, creditele de consum insumau 52,9 miliarde de lei, cele pentru locuinte 76,8 miliarde, iar cele acordate in alte scopuri 245 milioane de lei.
Foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
