Rata mai mica la credit: ce trebuie sa faci ca sa platesti mai putin si ce obligatii au bancile, potrivit legii
dobanzirata la banca
Pe fondul inflatiei agresive, de aproximativ 14%, Banca Nationala a Romaniei inaspreste politica monetara, scumpind banii si ingreunand accesul la finantare. Cresterea dobanzii de referinta e principalul instrument al Bancilor Centrale care le ajuta sa lupte cu inflatia. Asa face si BNR-ul nostru, doar ca e o sabie cu doua taisuri. Creditele cu dobanda variabila are firmelor si populatiei au explodat.
Indicele ROBOR, in functie de care sunt calculate ratele de dobanda la creditele acordate inainte de mai 2019, se indreapta vertiginos catre nivelul de 6%, in conditiile in care a inceput anul 2022 ROBOR 3m se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.
Previziunile analistilor economici indica faptul ca ritmul alert al inflatiei nu se va tempera prea curand si, conform unui raport recent al BNR, de-abia la inceputul anului viitor inflatia nu va mai avea doua cifre.
Acest lucru inseamna ca BNR va continua sa intervina pe piata monetara, cu noi majorari ale dobanzii de referinta, care a ajuns luna aceasta deja la 3,75% de la 3% in aprilie. Cele mai multe dintre estimari indica faptul ca rata dobanzii pe politica monetara ar putea ajunge la 5% sau 5,5% pana la finele anului curent. Acest lucru ar insemna ca si ROBOR ar putea fi de 6% sau chiar 7%.
"Piata anticipa o inflatie de 11%, dar ea a ajuns la 14%, conditii in care o dobanda de politica monetara de 5% sau chiar mai mult nu este exclusa. In aceste conditii,nu este exclus sa avem o largire a intervalului intre dobainzile practicate de BNR pentru cele doua facilitati: de credit si de depozit. In acest context, nu este exclus sa avem un ROBOR chiar de 7% pana la finalul anului. In plus, majorarea ROBOR va fi uremata la un interval de 5-6 luni de majorarea IRCC, celalalt indice care sta la baza formarii dobanzilor la credit", explica Adrian Codarlasu, vicepresedinte CFA Romania.
Cat de mult va creste rata, in scenariul optimist, daca ROBOR ajunge la 6%?
Luand in calcul scenariul cel mai "optimist", cu un ROBOR la 6%, avem urmatoarea simulare de calcul:
La un credit de 250.000 de lei, accesat inainte de mai 2019 cu o perioada de rambursare de 30 de ani, un roman scotea din buzunar in aprilie 2021 1.367 de lei pentru a plati rata datorata bancii luna de luna. In aprilie 2022, acelasi roman plateste 1.855 de lei, cu 488 de lei mai mult.
Estimarile specialistilor sustin ca, daca ROBOR va ajunge la 6%, romanul nostru va plati peste 2.000 -2.100 de lei pe luna, pentru acelasi credit.
IRCC, o salvare?
Dupa luna mai a anului 2019, a fost introdus un nou indice in functie de care se calculeaza dobanzile la creditele romanilor. Este vorba despre IRCC. Acum, acesta este evaluat la 1,86% pe an. De mentionat este ca acest indice este calculat ca medie aritmetica a ratelor de dobanda zilnice ale tranzactiilor interbancare din trimestrul IV 2021. In urma cu trei luni, la precedenta afisare, IRCC era de 1,17%.
Unii analisti economici considera ca, indiferent de evolutia inflatiei, IRCC se va situa in continuare sub nivelul ROBOR, ceea ce ineamna ca romanii care au credite in desfasurare, influentate de ROBOR, pot sa incerce sa treaca la IRCC.
Acest lucru se realizeaza printr-o cerere adresata bancii finantaloare, doar ca banca nu este obligata sa dea curs solicitarii, insa are obligatia legala sa raspunda in cel mult 60 de zile cererii si sa incheie un contract aditional.
"In peste 98% dintre zilele lucratoare din mai 2019 si pana in prezent, valoarea indicelui IRCC a fost inferioara indicelui ROBOR 3M (ROBOR la 3 luni), iar in peste 99% dintre ele valoarea indicelui IRCC a fost inferioara indicelui ROBOR 6M (ROBOR la sase luni). Aceste rezultate vin sa dovedeasca o data in plus justetea deciziei luate de Guvern in 2019 de a se trece de la un indice calculat pe baza cotatiilor la un indice calculat pe baza tranzactiilor efective, principiu care a fost sustinut intotdeauna de AURSF.
Consumatorii care au luat credite in lei din mai 2019 si pana astazi cu dobanzi variabile au beneficiat de avantajul indus de IRCC, insa foarte multi dintre cei care au incheiat contractele de credit anterior lunii mai 2019 sunt in continuare afectati de nivelurile superioare ale ROBOR fata de IRCC si continua sa plateasca rate mai mari la creditele contractate. AURSF ii informeaza pe consumatorii care mai au contractele de credit exprimate in functie de ROBOR ca au dreptul legal de a solicita trecerea de la ROBOR la IRCC, in baza unei cereri formulate, la care institutiile de credit au obligatia sa raspunda in termen de maximum 60 de zile si sa incheie un act aditional cu consumatori", explica Alina Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), pentru
economica.net.
In cazul in care clientul este refuzat de banca, acesta mai poate apela la mediere, prin SAL-FIN.
IRCC, o capcana? "S-ar putea ..."
Desi multi analisti economici pariaza pe stabilitatea IRCC, exista si opinii care sustin ca IRCC e mai convenabil ca ROBOR doar pentru moment si ca e o chesitune de timp pana cand vom vedea si aici o adevarata explozie, ba chiar una mai agresiva ca in cazul ROBOR.
Desigur, Isarescu subliniaza ca spusele lui reprezinta doar o posibilitate, nu o certitudine.
O previziune economica apartine insusi guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Seful Bancii Nationale este de parere ca am putea vedea cum IRCC depaseste ROBOR, in momentul in care inflatia va incepe sa scada: "S-ar putea ca atunci cand inflatia se duce in jos si dobanzile scad, IRCC sa ramana mai sus decat ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populatia are posibilitatea sa aleaga. Nu se intampla miracole in economie. Niciunul nu este solutia perfecta. Dupa mine, e bine sa ramana si IRCC si ROBOR".
Un produs media marca Rentrop&Straton 
