Scumpirile par scapate de sub control, dobanzile cresc agresiv in toata lumea. Cat de aproape suntem de o recesiune
inflatiedobanzirecesiune
Fed-ul american a majorat dobanda de politica monetara cu 0.75%, cea mai mare crestere din 1994 incoace, semnaland si majorari viitoare ale dobanzii, pentru a reduce inflatia. Dupa aceasta majorare, rata dobanzii se situeaza la 1,75%, dar Jerome Powell, presedintele Fed, o vede in intervalul 3-3,5% pana la sfarsitul anului, numindu-l "un nivel restrictiv modest".
Cresterea dobanzii peste nivelul asteptat de piata a dat, de asemenea, un semnal puternic celorlalte banci centrale ca este timpul sa actioneze. Printr-o miscare surprinzatoare, Banca Nationala a Elvetiei a majorat rata dobanzii cu 0,5%, pana la -0,25%, prima majorare in peste 15 ani. Banca Angliei a operat a cincea majorare, de la 0,25% la 1,25%, crescand in acelasi timp la 11% estimarea privind inflatia maxima.
Rata dobanzii de referinta din Romania, de 3,75%, este inca scazuta in comparatie cu economiile vecine, dar guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a reiterat ca nu isi poate permite ca decalajul sa se mareasca fara riscul de a vedea cum capitalurile se indreapta spre alte piete. In Polonia, dobanda este de 6% cu o inflatie de 13,9%, in Ungaria de 5,9% cu o inflatie de 10,7%, iar in Cehia de 5,75% cu o rata a inflatiei de 16%. Rata inflatiei din Romania este de 14,49% si este foarte probabil ca in urmatoarea sedinta a BNR din iulie sa asistam la o crestere mai agresiva a dobanzii, peste nivelul de 0,5% estimat in prezent de analisti.
In timp ce Fed foloseste acum un furtun mai mare pentru a stinge focul inflatiei, Banca Centrala Europeana (BCE) inca se gandeste la posibilitatea de a majora ratele. Factorii de decizie s-au angajat sa opreasca achizitiile de obligatiuni pana la 1 iulie si sa incepa cresteri ale ratelor dobanzilor in septembrie. Insa in Italia, randamentele obligatiunilor au crescut rapid, depasind la un moment dat 4%, incercand sa se apropie de inflatia estimata la 7,3%, ceea ce a declansat ingrijorari cu privire la o noua criza a datoriilor suverane. Raspunsul initial al BCE ramane utilizarea cu mai multa versatilitate a reinvestirilor din programul sau de achizitii pandemice. Rata inflatiei in zona euro este de 8,1%, preturile energiei fiind principalul motor de crestere.
Inflatia ridicata obliga bancile centrale sa adopte o atitudine din ce in ce mai agresiva in ceea ce priveste cresterea ratelor dobanzilor. Scopul este de a incetini cererea, cresterea economica si, prin urmare, inflatia. Ratele mai mari ale dobanzilor si ale randamentelor obligatiunilor fac ca imprumuturile sa fie mai scumpe si reduc evaluarile companiilor. Acest lucru a dus la scaderea preturilor actiuni de pe burse din ultima perioada. Unii dintre investitori si-au rotit, de asemenea, portofoliile catre actiuni ce ofera dividende si actiuni din zona de valoare, lasand in urma sectorul tehnologic si cel de companii de crestere care necesita finantare externa pentru a functiona. O incetinire economica mai rapida sau o potentiala recesiune creste riscul si pentru profiturile companiilor. Acestea nu au fost afectate pana acum, dar intr-o recesiune ar putea scadea cu 20-25%.
Analistii intrevad la orizont o posibila recesiune
Un sondaj recent al Financial Times si al Universitatii din Chicago arata ca aproape 70% dintre economistii intervievati prevad ca economia SUA va intra in recesiune in 2023. Factorii determinanti sunt tensiunile geopolitice, cresterea costurilor energiei, cresterea asteptarilor inflationiste si presiunile salariale induse de piata limitata a fortei de munca.
Insa recesiunea nu este inevitabila
Economia mondiala este inca prognozata sa creasca aproape de 3% in acest an, ceea ce reprezinta un obstacol semnificativ in fata unei incetiniri. Consumatorii sunt intr-o forma buna, multi au inca economii din perioada de pandemie, iar companiile continua sa se descurce bine, avand profituri in crestere. Vanzarile de pe burse creeaza oportunitati de investitii. Din punct de vedere statistic, in medie o piata bull - una de crestere - este de peste 4 ori mai mare si dureaza de patru ori mai mult decat o piata bear - de scadere. Incetinirea economiei va reduce in cele din urma inflatia si va crea premizele unei cresteri mai durabile a PIB-ului si a profiturilor in viitor.
Valorile mai scazute ale pietelor bursiere din prezent, pregatesc cresterile din viitor.
Explicatiile ne-au fost oferite de analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
