Supravietuirea puterii de cumparare in vremuri de inflatie
scumpiri in lantinflatie romaniainflatie isarescuinflatie bnrputere cumparareistorie inflatie
Pe 7 februarie 2018, Banca Nationala a Romaniei a majorat dobanda de politica monetara de la 2%, la 2,25%, dupa o crestere de 0,25%, operata in prima luna a anului.
Dupa doua zile, a urmat obisnuita prezentare de catre guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a Raportului asupra inflatiei. Seful BNR a anuntat un varf de inflatie de pana la 5%, in prima parte a lui 2018, urmand ca anul curent sa fie incheiat la 3,5%, cu 0,3% peste prognoza anterioara a bancii centrale.
Ca preturile multor produse au crescut deja se vede cu ochiul liber si, cum spune si guvernatorul Isarescu, ele vor mai creste.
Unele dintre lectiile istoriei sunt generate chiar de devalorizarea galopanta a banilor. Este "de manual" cazul de hiperinflatie, inflatie galopanta, al Germaniei, in anii de dupa Primul razboi mondial.
Daca, in 1914, cursul de schimb al marcii fata de dolarul american era de 4,2, in 1923, cursul crescuse la... 4,2 trilioane pentru un dolar...
De asemenea, pretul unei paini se majorarse de la 250 de marci, in ianuarie 1923, la… 200 de trilioane de marci, in noiembrie, acelasi an.
Presa vremii relata cum, din cauza crizei, o familie si-a vandut casa, cu banii luati pe ea intentionand sa emigreze in SUA. Cand a ajuns la portul din Hamburg, familia respectiva a constatat ca toata agoniseala nu (mai) era de ajuns pentru a cumpara biletele pentru traversarea Atlanticului.
Mai rau, marca se devalorizase atat de mult si atat de repede, incat familia nu-si mai permitea nici macar biletele de tren pentru a se intoarce in orasul din care plecase.
Un alt exemplu de devalorizare ultrarapida este cel al unui client care a comandat o cafea, care costa 5.000 de marci, si, la scurt timp, a mai cerut una. Nota de plata: 14.000 de marci. Cand a cerut explicatii chelnerului, acesta i-a spus ca ar fi trebuit sa comande cafelele simultan, nu una dupa alta, pentru ca, intre timp pretul crescuse.
Tot atunci, cineva care si-a lasat, pentru cateva momente, servieta plina cu bani nesupravegheata, povestea cum, cand s-a intors dupa ea, a constatat ca aceasta disparuse, dar hotul nu se atinsese de bani.
Daca cel mai grav au fost afectati pensionarii si persoanele care avusesera bani pusi deoparte, nu toata lumea a avut de suferit din cauza uriasei devalorizari.
Fermierii si, in general, toti cei care produceau alimente, intorceau, in cel mai propriu sens, banii cu lopata, si foloseau mare parte dintre bancnote pentru a face focul, intrucat metoda era mai ieftina decat folosirea carbunilor, aflati in cantitati infime si la preturi exorbitante.
Mult de castigat au avut si cei care luasera credite. Astfel, un fermier a luat bani cu imprumut pentru a cumpara o cireada de vite. La scurt timp, a reusit sa returneze tot creditul cu banii obtinuti din vanzarea unui singur animal…
La apogeul crizei din Germania anilor ‘20, rata inflatiei se exprima in zeci de mii de procente pe... luna.
Si la noi, de data aceasta dupa Al doilea razboi mondial, inflatia a galopat. Salariile ajunsesera la zeci de milioane de lei, iar o paine costa 200.000 si, ulterior, 400.000 de lei. A urmat "reforma monetara" sau "stabilizarea", de fapt, confiscarea unei mari parti a banilor aflati in exces.
De asemenea, in primii trei ani dupa Revolutie, inflatia era de trei cifre; in urmatorii trei, de doua cifre, dupa care a incheiat deceniul asa cum l-a inceput, dar anii 2000 au adus dezinflatie si, din 2004, inflatie cu o singura cifra.
Doi dintre economistii de marca, Friederich August Hayek si John Maynard Keynes, erau pe pozitii diferite in multe privinte, dar, in ceea ce priveste inflatia se intalneau intrucatva pe acelasi teren. Primul considera ca "nu este exagerat sa spunem ca istoria este, in mare parte, o istorie a inflatiei, a inflatiei pusa la cale de guverne in folosul guvernelor", iar al doilea ca "printr-un proces de continua inflatie, guvernele pot confisca, in mod secret si pe nesimtite, o parte importanta a averii cetatenilor lor".
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML