Un raport coordonat de Daniel Daianu atrage atentia ca majorarea punctului de pensie cu 40% poate creste deficitul bugetar la peste 11%
majorare punct pensiedeficit bugetardeficit pensiiraport monitor daianu
Raportul de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro, Monitor", publicat, ieri, de Banca Nationala a Romaniei, trateaza si problema majorarii punctului de pensie cu 40% si estimeaza ca aceasta crestere ar mari deficitul bugetar din 2021 la peste 11% din PIB.
BNR precizeaza ca opiniile exprimate nu angajeaza decat autorii si nu pot fi considerate ca reprezentand o luare de pozitie oficiala a Bancii Nationale a Romaniei.
Realizatorii raportului sunt reprezenetati de un gup de lucru format din Amalia Fugaru, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Iulian Panait, Mirela Roman, Bogdan Stoian, si din invitatii Csaba Balint si Clara Volintiru si este coordonat de academicianul Daniel Daianu.
Potrivit raportului, un risc sistemic mare este posibil prin agravarea starii bugetului public, a finantelor publice, destabilizarea economiei, daca se majoreaza punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB.
"Am avea o reactie a pietelor financiare ce ar putea afecta grav economia, ingreunand revenirea in 2021. In loc de o corectie macroeconomica ordonata, pe mai multi ani, am fi obligati la o corectie dezordonata, foarte costisitoare economic si social", se precizeaza in raport.
Raportul aminteste de analiza Consiliului Fiscal, in care se mentioneaza ca este esential sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia si mai mult, in vremuri de pandemie si de criza economica.
"Este obligatoriu sa evitam ca economia romaneasca sa intre intr-o spirala de criza foarte periculoasa. Acoperirea necesarului de finantare pentru acest an este asigurata in larga masura, dar mult mai problematica ar putea fi acoperirea finantarii pe termen mediu in lipsa unui program clar de corectie macroeconomica.
Este greu de crezut ca pietele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioada indelungata, niveluri inalte ale deficitului bugetar, chiar daca devierea de la cerintele PSC, regulile fiscale in UE, vor ramane suspendate si in 2021", conform raportului.
Acesta arata ca obiectivul ambitios de aderare la zona euro si, in prealabil, de intrare in Mecanismul Cursurilor de Schimb - ERM2, nu este compatibil cu incalcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economica si Monetara care exclude deficite bugetare structurale mari si, cu deficite externe considerabile, asa cum era situatia Romaniei la inceputul anului 2020.
"Este necesara cresterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face fata unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. O crestere a bazei de impozitare ar ajuta corectia macroeconomica din urmatorii ani. O asemenea crestere ar ajuta mult ca procesul de corectie macroeconomica sa nu fie insotit de taxe si impozite mai mari, ceea ce ar fi o corectie suboptima", sustin autorii raportului.
Marea provocare macroeconomica incepand cu anul viitor este corectia deficitului bugetar si a dezechilibrului macroeconomic.
Raportul considera ce este indoielnic ca pietele vor accepta deficite bugetare mari ani in sir. De aceea trebuie facuta distinctie intre cheltuieli permanente si cheltuieli ocazionale, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei.
"Corectia deficitului bugetar si a deficitului structural, este necesara in urmatorii ani daca vrem sa tinem lucrurile sub control. Aceasta corectie presupune un program pe cativa ani, in concordanta cu solicitarea CE, care sa duca deficitul aproape de 3% din PIB. Se poate gandi care ar fi combinatii intre ajustari de cheltuieli si crestere de venituri fiscale/bugetare, in principal de marire a bazei de impozitare. Oricum, impactul va fi semnificativ, concomitent pe cerere si pe oferta", se arata in raport.
Care adauga ca orice corectie trebuie sa se intinda pe cativa ani, intrucat "o corectie brutala ar plonja economia in mare necaz".
Realizatorii raportului atrag atentia ca o depreciere controlata a leului poate ajuta, in timp ce una scapata de sub control poate destabiliza economia, inclusiv printr-o fuga de leu.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML