de Alexandra Stanescu
la 28 Aug. 2017
"Ii implica in mod special pe cei care locuiesc la bloc, cum se spune, si familiile numeroase cu membri care nu se pot separa pentru ca nu au venituri disponibile. Oamenii care traiesc la inghesuiala sunt mai nefericiti.
Avem date care arata ca, acolo unde sunt mai multi locatari adulti decat camere de locuit, neintelegerile si certurile sunt mai frecvente, iar oamenii sunt mai nervosi si mai deprimati, probabil si datorita lipsei de intimitate.
Cum se odihnesc acesti oameni? Cum mananca? Unde se pregatesc pentru scoala sau pentru munca? Cum gestioneaza preferintele divergente? Cum e atmosfera generala? Putem spune ca tema densitatii excesive in locuintele romanesti lipseste cu desavarsire de pe agenda publica", a declarat dr. Petre Datculescu, directorul IRSOP.
Potrivit cercetarii, respondentii care se plang ca locuinta in care stau este prea mica raporteaza rate semnificativ mai mari de stres psihologic decat cei care semnaleaza alte deficiente cu locuinta.
Pe primul loc la capitolul stres psihologic cauzat de locuinta prea mica, se afla starile de nervozitate (34%), urmate de ingrijorare (27%), iritare (25%), lipsa de intimitate (23%), deprimare (16%), neintelegeri in falimie (16%), certuri (13%).
"In blocurile de locuinte, unul din patru clienti traieste in locuinte unde numarul persoanelor este mai mare decat numarul camerelor de locuit.Se observa o densitate mai mare in randul clientilor tineri, 18-34 de ani.
Exista cazuri in care, intr-un apartament de doua sau trei camere, traiesc impreuna trei generatii", a declarat Lucian Anghel, presedintele BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL).
Cercetarea facuta de IRSOP a fost efectuata pe un esantion de 1.040 de clienti ai celor doua banci de economisire-creditare care au economisit timp de 5 ani, dar nu au apelat pana acum la un
credit.
Potrivit lui Datculescu, orice om care are probleme cu locuinta in care traieste se afla intr-o situatie de risc social. "Studiile noastre arata ca familiile sarace, cu un venit sub media nationala a venitului pe gospodarie, au in proportie mai mare probleme locative, decat familiile cu venit peste medie. Deci, locuiesc mai rau si au si resurse mai putine de a-si imbunatati calitatea locuirii", a explicat Datculescu.
Recent, EFdeN a lansat, cu sprijinul BCR BpL, Ghidul Conditiilor de Confort, document ce are ca unic scop imbunatatirea calitatii locuirii in Romania si unde confortul este definit ca starea de buna dispozitie fizica si mentala, datorata factorilor externi, care pot fi de multiple naturi, insa satisfactia in legatura cu mediul interior este o notiune subiectiva, ce depinde de fiziologia fiecarei persoane.
Se intalnesc frecvent cladiri deficitare din punct de vedere al unuia sau mai multor categorii de confort: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul vizual, in multe cazuri fiind vorba chiar despre Sindromul Cladirilor Bolnave.
_97536.jpg)
Comentarii