Cum va arata lumea peste 100 de ani?

Cum va arata lumea peste 100 de ani? previziuni2114futurologielondon school of economics

Cu ce va semana lumea in 2114, peste 100 de ani? Ignacio Palacios-Huerta, un economist de la London School of Economics, a pus aceasta intrebare colegilor sai economisti. El a compilat concluziile celor zece ilustri respondenti in lucrarea "In 100 Years: Leading Economists Predict the Future". In cotidianul "Financial Times", Simon Kuper a trecut in tevista cateva din ipotezele interesante expuse in aceasta lucrare:
- Viata noastra va fi mai lunga. Vom trai peste 100 de ani, chiar si in tarile pe care le consideram acum drept sarace, datorita unor descoperiri revolutionare in domeniul medical. Progrese importante vor avea loc in special in lupta contra cancerului, in aceeasi maniera in care revolutia cardiovasculara a permis reducerea considerabila a mortalitatii legate de bolile cardiovasculare din anii 1970. Sanatatea noastra se va imbunatati si pentru ca vom fi in stare sa platim inovatiile tehnologice care ne vor permite sa extindem limitele propriei existente.
 
- Parintii vor manipula genele copiilor lor, iar aceasta va face parte integranta din notiunea de ingrijiri pe care parintii avizati le vor acorda progeniturilor lor. Vom lua regulat medicamente pentru a ne ameliora performantele in materie de concentrare si de memorie si pentru a ne optimiza inteligenta.
 
- O data ce vom castiga toti acesti ani suplimentari in buna stare de sanatate, ne vom reorganiza vietile private. Cum educatia copiilor ne va lua o perioada mai mare din existenta noastra, este probabil ca vom avea mai multi parteneri de viata in diferite etape si ar putea sa apara noi forme de poligamie.
 
- O viata mai lunga implica de asemenea schimbari in modul de a urma cariera profesionala. Dupa Andreu Mas-Colell, de la Universitatea "Pompeu Fabra" din Barcelona, vom putea munci intens timp de 30 de ani, dupa care ne vom continua cariera profesionala cu mai multi ani de munca mai putin intensa.
 
- Robotii vor schimba modul nostru de a munci si profesiile pe care le vom putea exercita. Multe profesii, cum ar cea de contabil, de exemplu, vor disparea. In cateva decenii, robotii vor conduce toate vehiculele si vor redacta articole pe site-urile Internet. Vom putea trai "visul urat al unei economii in care robotii asigura intreaga productie, inclusiv productia de roboti", a profetizat laureatul Nobel din 1987 Robert M. Solow. Meseriile ramase vor fi mai interesante, pur si simplu pentru ca restul vor fi toate automatizate.
 
- Omenirea va fi mai bine educata. Cererea de lucratori fara calificare sau cu calificare scazuta s-a prabusit deja in tariles bogate si, in mai putin de 100 de ani, gratie robotilor, acest lucru va fi adevarat si pentru tarile sarace si nu va mai exista niciun fel de cerere pentru lucratori putin calificati. Nepotii nostri s-ar putea sa ne considere drept niste tarani rudimentari si inculti. Ei vor fi de asemenea mai bine formati in privinta inteligentei emotionale, pentru ca este singurul domeniu in care vor putea depasi robotii. Sau, asa cum scrie Edward Glaeser de la Universitatea Harvard: "Nu-mi pot imagina o lume in care oamenii bogati nu ar fi dispusi sa plateasca pentru interactiuni agreabile cu un furnizor de servicii calificat".
 
- Daca trecutul prezice viitorul, poporul mai educat va cere mai multa democratie si pace. Dar si teroristii vor avea acces la o tehnologie formidabila.
 
- Interactiunile directe fata in fata vor fi mai rare. Peste 100 de ani, mai degraba decat sa discuti la telefon cu cineva, vei avea tendinta sa-i inviti holograma acasa. Singurele contacte fizice vor fi rezervate relatiilor sexuale.
 
- Cum proximitatea fizica va fi mai putin importanta, tendinta de urbanizare ar putea sa sa inverseze, ceea ce inseamna ca omenirea va fi mai bine impartita pe spatiul disponibil pe Terra. Ideea ca, odinioara, aglomeratia din Tokyo numara mai multi locuitori decat Siberia, ar putea deveni incredibila.
 
- Schimbarea climatica ar putea modifica gradul de ospitalitate al unor regiuni precum Siberia si nordul Canadei, determinand o crestere a densitatii populatiei in aceste zone.
 
- Cu toate acestea, economistii cred ca nu va fi intreprins nimic cu adevarat serios pentru a contracara incalzirea climatica. Conform profesorului de economie Martin Weitzman, de la Universitatea Harvard, abia atunci cand aceasta va afecta modul nostru de viata vom incepe sa ne preocupam de ea.
 
- O mult mai mare productivitate va duce la cresterea veniturilor in intreaga lume. Intr-o 100 de ani, cetatenii cei mai saraci din lume vor avea acelasi stil de viata ca si clasa medie americana de azi, estimeaza economistul Alvin Roth, laureat al Premiului Nobel in 2012. Conform teoreticienilor fericirii, precum Richard Layard, din momentul in care toti oamenii vor avea un venit de peste 15.000 de dolari pe an, castigarea mai multor bani nu-i va face mai fericiti. Cei mai multi economisti sunt deci mai preocupati de inegalitati, care ar putea fi si mai importante decat nivelurile veniturilor in sine.