Fetele depresiei si greul neinteles

Depresia este la fel. Apare in anumite grade sau stadii, de la cel mai banal “De-abia astept sa beau ceva la bar” sau “Nu am o stare prea buna de ceva timp, dar sigur e ceva trecator…” , pana la o afirmatie mai serioasa, precum “Am nevoie de un concediu de 6 luni ca sa imi reevaluez starea / viata” sau „Nu am nimic, asa am fost eu dintotdeauna”. Raspunsul corespunzator pentru stadiile diferite de depresie este foarte particularizat, de la situatie la situatie.

 

Multi oameni confunda tristetea cu depresia, aceasta fiind una din cauzele principale pentru care nu cer ajutor specializat. Insa depresia nu este o singura emotie, ci un amalgam de emotii. Si, mai mult decat atat, ea nu este singulara - nu are un singur chip, ci mai multe, cu care ne intalnim poate zi de zi fara sa ne dam seama ca stam fata in fata cu depresia. 

 

Care sunt, asadar, fetele depresiei?

 

-  Episoadele depresive majore reprezinta cea mai comuna forma a depresiei, marcata de lipsa de energie, pierderea interesului in lucrurile care ne faceau placere inainte, dificultati in a ne concentra sau a face alegeri, stima de sine scazuta, sentimente de vinovatie, senzatie continua de oboseala, probleme cu somnul si tulburari ale ritmului circadian, dar si ale apetitului, ganduri suicidare.

- Distimia sau tulburarea depresiva persistenta este caracterizata in primul rand de durata simptomelor. Similare cu cele ale episoadelor depresive majore, simptomele distimiei se intind pe 2 sau mai multi ani. Pe langa cele enumerate mai sus se adauga scaderea eficientei si a productivitatii sau ostilitatea excesiva si sentimentul ca nu putem face nimic corect. 

- O „subcategorie” al acestui tip de depresie este depresia functionala (sau depresia „inalt” functionala), care ne scapa cel mai adesea din vedere, deoarece, desi simtim un gol interior si traim cu un sentiment persistent de tristete, niciunul din aceste simptome nu ne pune in situatia de incapacitate. Dr. Mayra Mendez, psihoterapeut si coordonatoare a programului pentru dizabilitati intelectuale si de dezvoltare si a serviciilor dedicate sanatatii mintale din cadrul Providence Saint John’s Child and Family Development Center, Santa Monica, citata de Healthline, spune: „Depresia poate inhiba dorinaa de activitate si actiune, dar persoanele care sufera de depresie inalt functionala tind sa mearga inainte, intr-un efort sustinut de a-si indeplini obiectivele. Impulsul de a realiza lucrurile pe care si le propun sprijina de cele mai multe ori actiunea si ii impulsioneaza pe cei care sufera de aceasta forma de depresie sa isi continue activitatea si sa faca ceea ce au de facut.” Asta inseamna ca anumite persoane care sufera de depresie pot sustine in continuare activitatea de zi cu zi si pot rezolva - uneori intr-un mod exceptional - taskurile pe care le au.

- Tulburarea bipolara - stim deja ca si aceasta tulburare are mai multe nivele de gravitate (tulburare bipolara de gradul 1, 2 sau 3). Insa ceea ce au in comun toate aceste 3 nivele este componenta depresiva, care poate fi de mai scurta sau de mai lunga durata, in functie de ciclurile depresie/hipodepresie - manie/hipomanie.

- Tulburarea afectiv sezoniera sau astenia (in general cea de iarna) - prezinta aceleasi simptome ca depresia obi?nuita, insa factorii care o declanseaza sunt altii. De regula, este vorba de lipsa luminii naturale, care influenteaza nivelul de serotonina si de melatonina din corp, provocand schimbari de dispozitie si dereglari ale ritmului circadian.

- Depresia psihotica este un episod depresiv major care este acompaniat de simptome psihotice, precum paranoia, iluzii sau halucinatii. Elementele psihotice sunt intalnite mai des in cazul formelor mai grave de sindrom bipolar sau ale tulburarii de personalitate de tip borderline.

- Depresia postpartum reprezinta un episod depresiv major declansat in urma unei nasteri. Aproximativ 1 din 10 femei sufera de depresie postpartum (unele studii indica faptul ca incidenta ar putea fi chiar 1 din 7), dintre care jumatate nu sunt diagnosticate de un specialist. Durata unui astfel de episod depresiv este de 3-6 luni, insa exista mul?i factori care o pot scurta sau prelungi.

- Tulburarea disforica premenstruala - o forma agravata a sindromului premenstrual.

- Depresia „situationala” sau „sindromul raspunsului la stres” - nu este un termen folosit in psihiatrie, insa este situatia cu care ne confruntam atunci cand nu putem raspunde adecvat din punct de vedere emotional unui eveniment dificil din viata noastra, cum ar fi performanta limitata la locul de munca, pierderea cuiva drag, o despartire sau un divort. 

- Depresia atipica - potrivit WebMD, una din principalele caracteristici care distinge depresia atipica de depresia melancolica este reactivitatea in fata schimbarii de dispozitie. Persoanele care sufera de depresie atipica pot sesiza imbunatatiri ale dispozitiei atunci cand un fenomen pozitiv are loc in via?a lor, in timp ce in cazul persoanelor care sufera de depresie melancolica acesta poate trece neobservat si rareori va aduce o schimbare a dispozitiei.

 

Cele mai recente statistici Eurostat arata ca cele mai multe cazuri de depresie cronica din lume au fost raportate, in 2019, de Slovenia (15,1% din populatie), Portugalia (12,2%) si Suedia (11,7%). La capatul opus se gasesc Malta (3,5%), Bulgaria (2,7%) si Romania(1%). Suntem, declarat, cea mai putin deprimata tara din UE. Ar fi de bine, daca si cifrele ar ilustra realitatea.

 

Iar dintre acestea aproape 50% dintre depresiile severe nefiind tratate (conform OMS). Pandemia a accentuat si mai mult afectiunile preexistente, un studiu al McKinsey anticipeaza o potentiala crestere cu 50% a incidentei tulburarilor mintale si de comportament in aceasta perioada. 

Argumentele rationale si dovezile stiintifice pierd, in multe situatii, lupta in fata emotiilor. Nu stim si nu intelegem prea multe despre cum functioneaza psihicul uman, iar ceea ce nu stim si nu intelegem ne face sa pastram distanta sau ne sperie prea tare, incat trebuie negat, ocolit sau chiar interzis si pus sub un munte de dispret sau nepasare.

Adevarul este ca ne ferim sa vorbim despre sanatatea noastra mintala, despre provocari, nefericire, pierderi, probleme in cuplu, abuz sau insomnii. O facem, pentru ca stim ca sanatatea mintala inca este un subiect cu “acces limitat” in societatea noastra si, onest, ne e frica de “ce va zice lumea”. Alegem, in schimb, sa ascundem in intimitatea casei noastre nelinisti sau emotii cu mult disconfort, care cresc in tulburari emotionale, demotivare, convingeri nesanatoase, boli fizice grave, divorturi, copii traumatizati.

 

Iata cateva recomandari care pot ajuta in momentul in care starile, specific depresiei, devin coplesitoare:

- recunoasterea starilor cu care te confrunti si cel mai valoros lucru este acela de a apela la un specialist, va contribui la suportul si autoreglarea emotionala

- necesitatea de a invata sa recunoastem factorii care induc starea depresiva: stresul profesional, indentificarea prea crescuta cu munca, o perioada mai lunga cu grija scazuta fata de noi

- reducerea, pentru un timp, a motivatiei externe legata de lucrurile care iti dau satisfactie: pozitie, bani si centreaza-ti atentia catre valorile intrinseci, precum odihna, dezvoltarea personala, dezvoltarea sau reluarea relatiilor calitative, practicarea recunostintei si aprecierea de sine etc 

- deprinderea unor tehnici pentru control ruminatiilor - este un pas mare ce duce la schimbare. Ruminatiile continue ce caracterizeaza starea depresiva nu fac decat sa intretina tulburarea. Cel mai simplu mod de a prelua controlul asupra gandurilor coplesitoare este prin practica prezentei: prin meditatie, prin miscare, prin plimbari in natura.