Vom ajunge sa traim cu frica in san, intr-o lume dominata de teama de a nu ne fi, din nou, teama
Masurile restrictive luate de autoritati pe fondul pandemiei COVID-19 pot (teoretic, cel putin) sa duca la limitarea raspandirii noului coronavirus. Faptul, insa, ca oamenilor le este limitata libertatea de miscare si de interactiune va avea efecte, pe termen lung, asupra modelului nostru comportamental.
Statul in casa si limitarea drastica a contactelor sociale au devenit, de noua luni, o obisnuinta care, in timp, va degenera intr-un fel de reflex de conservare, generat de teama.
Inca de la declansarea pandemiei, in martie a.c., au fost voci care au sustinut teoria unei conspiratii mondiale, a unei "facaturi" oculte, in urma careia omenirea intreaga sa fie deturnata in folosul unor entitati care-si doresc sa preia controlul absolut al economiei/ economiilor si al finantelor la nivel global.
Pandemia, insa, exista, iar masurile luate de autoritati chiar au in vedere limitarea raspandirii acesteia. Masurile cu pricina au, insa, si un efect secundar, deloc de neglijat: au scindat societatea, i-au indepartat pe oameni unii de altii si au sadit, in fiecare om, teama.
La un moment dat, molima va incepe sa dea inapoi si, intr-un final, va trece. Va trece, odata cu molima, si teama. Va ramane, insa, cea mai grava forma de teama, si anume teama de teama.
Oamenilor le va fi frica de frica si vor continua, din aceasta cauza, sa traiasca fiecare in bula lui de aparenta siguranta, in izolare si in singuratate. Iar astfel de oameni, dominati de teama de a nu le fi frica, vor fi mult mai usor de controlat.
Visurile si aspiratiile oamenilor vor cunoaste mutatii importante si vor fi afectate de frica. Vom trai, cum se spune, "cu frica in san". Iata doar un exemplu.
Anul acesta, turismul a cunoscut un recul dramatic la nivel mondial, conform datelor facute publice de Organizatia Mondiala a Turismului. Turismul internattional, de pilda, a cunoscut, in primele opt luni ale anului curent, un recul de 70% fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar in lunile iulie si august, scaderea a fost inca si mai mare, si anume de 81%, respectiv 79%.
Nota bene: in iulie si in august, prin traditie luni de varf pentru turism, restrictiile impuse in prima parte a anului au fost relaxate. Cu toate acestea, oamenii nu s-au mai incumetat sa viziteze locuri noi, nici sa cunoasca oameni noi. Au ramas in case. De teama.
Faptul ca turismul a cunoscut o cadere severa se va rasfrange, fireste, si asupra economiilor tarilor-destinatii turistice si va avea efecte negative asupra celor care lucreaza in aceasta industrie si in cele conexe (cca 300 de milioane de oameni la nivel mondial).
Dar, cum spuneam, turismul s-a prabusit din pricina pandemiei, dar partea cea mai proasta este ca nu-si va reveni nici in perioada post-pandemie, cand oamenii se vor fi obisnuit cu gandul ca nu sunt in siguranta decat intre cei patru pereti ai locuintei fiecaruia.
Cea mai buna dovada ca, dupa pandemie, teama va fi mai puternica decat dorinta oamenilor de a calatori o reprezinta faptul ca cea mai mare companie de agreement din lume, Carnival Corporation, care dispune de o flota de peste 100 de pacheboturi, a inceput sa-si trimita la dezmembrat o parte dintre uriasele nave si sa vanda, la bucata, tot ce se poate valorifica din dotarile acestora, de la tacamuri la mobilier, obiecte sanitare si utilaje pentru bucatarie.
Iar vasele de croaziera si croazierele au fost, dintotdeauna, aspirationale, lucruri la care visa toata lumea. Au fost. Acum, ele s-au transformat intr-un factor generator de teama.
Sursa foto: pexels.com