Care poate fi cea mai privata pensie?

Care poate fi cea mai privata pensie? oecdsisteme de pensiiinvestitiiactiuni

Un raport al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) arata ca o crestere economica firava si randamentele scazute ale investitiilor (desi, in SUA, principalii indici ating niveluri record!) accentueaza efectele produse de imbatranirea populatiei asupra sistemelor de pensii private si publice.
Intre februarie 2012 si septembrie 2014, cele mai multe dintre statele membre ale OECD au incercat sa contracareze efectele imbatranirii populatiei asupra sistemelor de pensii.
 
Solutiile predilecte si la indemana au fost majorarea varstei de pensionare si cresterea nivelului taxelor si al cotizatiilor.
 
Asa se face ca, din prezent si pana in 2029, canadienii vor munci pana la 67 de ani; din 2020, polonezii pana la 67 de ani, iar, dupa 2028, irlandezii pana la 68 de ani.
 
Totodata, in unele state, varsta minima de pensionare a fost sau urmeaza sa fie majorata de la 60, la 62 de ani.
 
De asemenea, pensiile mari au inceput sa fie taxate suplimentar, dar a fost redus pragul de la care sunt taxate pensiile si a fost limitata majorarea pensiilor, in urmatorii ani.
 
Nicio grija, si in Romania, veti trudi pana la adanci batraneti pentru nu se prea stie ce pensie.
 
Dar, aceste masuri i-au pricinuit secretarului general al OECD, Angel Gurria, o mare bucurie. El considera ca progresele sunt incurajatoare pentru a face sistemele de pensii mai sustenabile, dar modificarile demografice si incetinirea economiei globale pastreaza vie necesitatea continuarii reformelor.
 
"Trebuie sa comunicam mai bine mesajul ca majorarea varstei de pensionare si cresterea contributiilor reprezinta singura modalitate pentru a beneficia de o pensie decenta", a declarat Gurria, citat de Agerpres.
 
De fapt, mai exista o modalitate pentru ca, dupa incetarea activitatii profesionale, o persoana sa aiba din ce trai decent sau chiar foarte bine. Este vorba despre investitiile in actiunile unor companii romanesti si straine, adica exact ce fac pentru noi fondurile de pensii private obligatorii si facultative.
 
De ce nu ar face fiecare dintre noi, dupa puterile sale, acelasi lucru, intrucat, din datele Bancii Nationale a Romaniei, rezulta ca sumele economisite continua sa creasca, in ciuda diminuarii drastice a dobanzilor pasive si a pericolului inflatiei?
 
Investitiile in actiuni nu dau neaparat roade peste noapte, desi, in unele cazuri, macar dobanda bancara anuala la un depozit este batuta crunt in termeni de zile (!), dar, in mod sigur, reprezinta mai mult decat ce au inteles, de pilda, rusii ca inseamna investitiile.
 
Speriati de devalorizarea accentuata a rublei, acestia s-au gandit sa cumpere automobile, vanzarile marcilor Porsche si Lexus crescand cu 55%, respectiv 63%, in numai o luna.
 
"In perioade de criza, oamenii considera masinile drept o investitie, iar regula potrivit careia o masina se devalorizeaza cu 20%, dupa ce a iesit din showroom nu mai este valabila", sustine directorul de comunicare al diviziei din Rusia a unei marci germane.
 
Probabil ca, luat pe sus de euforia vanzarilor, omul a uitat sa si spuna de ce nu mai este valabila regula si cum poate fi o bucata de tabla pe patru roti care are, in permanenta, nevoie de combustibil, de revizii, de intretinere, o investitie, nu o tocatoare de bani.
 
Masina nu este o investitie decat daca proprietarul procedeaza precum fiul unuia dintre acei romani supranumiti "regi ai asfaltului" care a cumparat un Bugatti Veyron nu pentru a-l folosi, ci pentru a-l tine in garaj asteptand sa imbatraneasca si valoarea sa-i creasca, tocmai pentru ca, desi produsa cu ani in urma, masina este nou-nouta, nerulata.  
 
Este ca si cand cineva ar detine un exemplar din prima serie Rolls Royce Silver Ghost nou nout.  
 
In rest, cine profita, in mod logic si cat se poate de concret si de firesc de cresterea vanzarilor de automobile (sau de orice) din Rusia (si de oriunde): cumparatorii sau actionarii companiilor producatoare?