de Marian Curelaru
la 18 Apr. 2012
Ca reactie la aceasta situatie, in care drepturile sunt afirmate in teorie, dar sunt negate in practica Active Citizenship Network, o asociatie a cetatenilor europeni a decis, in urma cu zece ani, sa redacteze in colaborare cu alte 12 asociatii nationale o carta europeana a drepturilor pacientilor. Carta prezinta 14 drepturi care vizeaza sa garanteze un "inalt nivel de protectie a sanatatii umane" si, totodata, sa asigure o inalta calitate a serviciilor furnizate de diferitele sisteme nationale de sanatate din Europa. Continutul sau se bazeaza in principal pe articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, dar si pe documente ale Consiliului Europei si ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Insemnatatea Cartei
Desi nu este un text institutional, aceasta carta este primul act recunoscut privind drepturile pacientilor la nivelul Uniunii Europene si este citat ca referinta in documente ale Parlamentului european. In conditiile in care sistemele nationale de sanatate din fiecare stat membru al Uniunii Europene corespund unor realitati si cadre juridice diferite in privinta drepturilor specifice utilizatorilor, Carta permite consolidarea gradului de protectie a acestor drepturi in diferitele contexte nationale.
Ea poate fi, de asemenea, un instrument pentru armonizarea sistemelor nationale de sanatate si poate ajuta la recunoasterea drepturilor consumatorilor.
In calitatea sa de transpunere a Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene in domeniul sanatatii, Carta europeana a drepturilor pacientilor ar trebui sa fie recunoscuta si respectata in fiecare stat membru al Uniunii Europene, si aplicata pentru fiecare cetatean european fara distinctie de varsta, de gen, de religie sau de statut socio-economic.
Ziua europeana a drepturilor pacientilor
Carta europeana a drepturilor pacientilor este indisociabila de o alta initiativa a Active Citizenship Network, cea privind instituirea "Zilei europene a drepturilor pacienţilor", la 18 aprilie in fiecare an. Aceasta zi este deja inscrisa in calendarele mai multor ministere ale sanatatii.
In 2010, o propunere de declaratie scrisa la initiativa a trei parlamentari europeni a fost depusa pentru a sustine crearea unei Zile Europene anuale a drepturilor pacientilor, cu scopul de a promova importanta drepturilor pacientilor si responsabilitatea factorilor institutionali de a garanta respectarea acestora. Desi declaratia nu a fost adoptata de Parlamentul European si Ziua europeana a drepturilor pacientilor n-a fost inca "oficializata", acest proiect a primit totusi, in 2011, o subventie de la Comisia Europeana prin Directia Generala Sanatate si Consumatori.
Legea romaneasca are multe pete albe
In Romania, drepturile pacientului au fost reglementate la scurt timp dupa aparitia Cartei europene, prin Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003. Compararea celor doua documente ne arata, insa, "subtirimea" actului nostru normativ, in care sunt legiferate doar patru din cele 14 drepturi prezente in Carta: dreptul la informare, dreptul la consimtamant, dreptul la intimitate si la confidentialitate si dreptul la respectarea normelor de calitate.
E drept ca in Legea nr. 46 din 2003 apare o prevedere care nu figureaza ca atare in Carta europeana, si anume dreptul pacientului "de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare", dar esenta acesteia se regaseste in mare masura in Carta, sub formularea "dreptul de acces la serviciile de sanatate": Serviciile de sanatate trebuie sa garanteze egalitatea de acces a tuturor, fara discriminare pe baza resurselor financiare, a locului de resedinta, a categoriei de boala sau a orarelor de acces la servicii.
Originalitatea romaneasca redusa astfel la dreptul pacientului de a fi respectat "ca persoana umana" pare insa o cerinta mai degraba poetica, in masura in care nu este insotita de prevederi simple si practice care sa o fundamenteze, cum ar fi dreptul la masuri de prevenire a bolii ori dreptul de reclamatie.
Iar daca unele drepturi din Carta europeana, precum dreptul la tratament personalizat sau libertatea de alegere, par inaplicabile, in acest moment, in Romania, altele pot si ar trebui sa fie legiferate, incepand cu dreptul elementar la respectarea timpului pacientilor si continuand cu dreptul la securitate (dreptul de a nu fi victima proastei functionari a serviciilor de sanatate sau a erorilor medicale) sau dreptul de a fi despagubit pentru daune fizice, morale ori psihologice cauzate de tratamente medicale inadecvate.
_100663.jpg)
Comentarii