Mit Demontat Ep. 4: Mamografii, cancer mamar si pericolul diagnosticului gresit

Mit Demontat Ep. 4: Mamografii, cancer mamar si pericolul diagnosticului gresit mamografiicancer mamarcancer la sanmit demontattest mamograf

Sigur ati auzit prin reclame, fluturasi sau spoturi publicitare de constientizarea pericolului aparitiei cancerului mamar, in care vi se recomanda sa faceti cat mai curand o mamografie. Ce nu stiati insa este mitul conform caruia aceste mamografii sunt atat de eficiente precum par. Din pacate, adevarul este cu totul altul si asta doresc sa discut in episodul de azi din seria Mituri Demontate.
Campania de publicitate cu privire la mamografii si cancerul la san este, in primul rand, o campanie alarmista care starneste panica si ingrijorari mult mai mari decat este necesar. In al doilea rand, mamografiile nu sunt chiar atat de eficiente pe cat se spune, iar testarea excesiva poate chiar sa dauneze sanatatii. Dar sa o luam pas cu pas.

Precum multe alte paradigme moderne, mitul conform caruia femeile ar avea nevoie de mamografii cat mai dese a pornit de la americani.

In anii ’80, American Cancer Society a inceput o campanie de “shaming” cu un slogan precum “Daca nu ai facut o mamografie, nu doar la sani ai nevoie de-un control”. Chiar daca in Romania a ajuns mai tarziu aceasta paradigma din cauza unui regim comunist care ne-a izolat de restul lumii, de atunci si pana acum s-a propagat ideea ca femeile au nevoie de astfel de teste cat mai des posibil.

In ultimii ani, noi cercetari au scos la lumina faptul ca unele dintre aceste recomandari trebuie sa se schimbe.
Organizatii guvernamentale si publice precum American Cancer Society, US Preventive Task Force si American College of Physicians (Colegiul american al medicilor) au recomandat ca femeile sa nu-si faca mamografii prea des si sa inceapa la o varsta mai inaintata.

  Da, mamografiile pot salva vieti si chiar salveaza vieti, dar ...   

...numarul vietilor salvate de acest test este mult mai mic decat se crede. Un studiu realizat pe un esantion de 20.000 de femei cu varste cuprinse intre 40 si 49 de ani releva ca din 10.000 de femei care nu au facut nicio mamografie in acest interval, doar 36 au murit de cancer mamar.

Pe partea cealalta, din 10.000 de femei care in intervalul de varsta 40-49 au facut mamografii, 33 au murit de cancer mamar. Altfel spus, nu este nicio diferenta statistica relevanta intre femeile care au mers la controlul medical si cele care nu au mers.

Citeste si: 3 strategii care te ajuta sa indeplinesti promisiunile companiei tale

  Nu orice cancer ucide  

Si acum probabil ca ati ridicat o spranceana in semn de scepticism ori deja am fost etichetat drept idiot, dar stati putin, ca nu am spus eu asta, ci un medic profesionist american care toata cariera sa a studiat diferitele tipuri de cancer, nu un om fara studii ori practica. 

Daca aveti impresia ca ceea ce numim cancer este o tumoare care se formeaza incepand cu o celula daunatoare care se inmulteste, aveti dreptate. Insa adevarul e mult mai complicat.

Unele tipuri de cancer se dezvolta atat de repede incat mamografiile pur si simplu nu le detecteaza la timp.  Pe de alta parte, unele tipuri de cancer cresc, apoi se opresc pana sa ucida bolnavul, iar altele cresc atat de incet incat nu vor avea niciodata sansa de a ucide.

In cazul in care un om sufera de cancer, cel mai bun lucru este speranta unui tip de cancer care sa poata fi detectat si combatut la timp.
Si aici apare o mare problema a testului mamograf: aceea ca nu poate detecta care tip de cancer din categoriile mai sus enumerate poate aparea.

  Fals-pozitivul si supradiagnosticul  

Din cauza imperfectiunii testului mamograf, femeile pot primi un diagnostic eronat. Ceea ce se numeste “false-positive” este riscul ca mamografia sa arate ceva suspect cand pacientul/pacienta nu sufera de cancer. Iar un riscul unui astfel de rezultat creste cu cat testul se face mai des  

Uneori, mamografia poate detecta cancerul, dar poate fi unul dintre acele tipuri de cancer care nu vor ajunge sa ucida persoana in cauza. Iar acesta se numeste supradiagnostic si afecteaza 1 din 5 persoane care fac des acest control.

 Riscurile pentru sanatate  

Poate nu realizati ce impact poate avea un diagnostic fals asupra sanatatii dumneavoastra fizice si psihice. Fals-pozitivul si supradiagnosticul sunt amenintari la fel de reale precum boala insasi.

In primul rand, ganditi-va la efectul stresului si anxietatii asupra corpului dumneavoastra si asupra psihicului traind cu gandul ca suferiti de o boala mortala pe care nu o aveti. Imaginati-va cum ar fi pentru persoanele dragi dvs aceasta veste.

Supradiagnosticul poate duce la supratratament, fiindca doctorii trateaza toate formele de cancer ca fiind mortale din cauza faptului ca mamogramele nu pot detecta tipul de cancer, iar femeile ajung sa primeasca tratament de care nu au nevoie.

Cu alte cuvinte, chimioterapia, terapia prin radiatii si mastectomia au un efect daunator asupra corpului in lupta impotriva cancerului.
De aceea se recomanda ca inainte de a face o mamografie sa consultati medicul de familie, medicul de specialitate si sa nu va grabiti cu controlul pana la varsta de 40 de ani.

  Cancerul la prostata – aceeasi problema   

Nu doar testele eronate cu privire la detectarea si tratarea cancerului mamar sunt o problema. Testele pentru detectarea si tratarea cancerului la prostata prezinta exact aceeasi problema.  

Christie Aschwanden, corespondent stiintific pentru FiveThirtyEight, New York Times, The Washington Post si Discover a analizat problema diagnosticurilor eronate pornind de la un studiu care cuprinde cancerul de tiroida si de prostata din Coreea de Sud. 

Studiul releva faptul ca rata mortalitatii printre cei suferind de aceste doua tipuri de cancer a ramas scazuta in ciuda inmultirii cazurilor de cancer detectat, dovedind problema mijloacelor de diagnosticare, chiar fiind de ultima generatie (hi-tech). 

Citeste si: Satul de ineficienta transportului? Alege serviciile de inchirieri auto Otopeni!

Sursa foto: pexeles.com