de Ion Dan Trestieni
la 08 Feb. 2018
Ne predispune frigul la imbolnavire si deces ?
Nu in mod direct
Spunem adesea, gresit, ca “ne-a luat frigul” , cand facem un guturai sau o angina. Chiar daca frigul in sine nu poate fi o boala, legaturile intre temperaturile scazute si afectiunile fiziologice nu sunt foarte clare.
Iata cateva precizari ale Ministerului Sanatatii din Franta: “ Chiar daca se admite, de multa vreme, ca maladiile respiratorii se inmultesc iarna, etiopatologia ( studiul cauzelor si factorilor unei maladii) nu este intotdeuana complet elucidata. Partial, doi factori par sa explice acest fenomen.
Pe de o parte, inhalarea de aer rece antreneaza racirea mucoasei cailor respiratorii superioare, ceea ce tinde sa inhibe mecanismele de lupta impotriva infectiilor.
In cazul in care frigul altereaza functionarea sistemului nostru imunitar, virusul beneficiaza de un timp mai indelungat pentru a se instala. El profita, printre altele, de scaderea temperaturii si a luminozitatii, ceea ce-i prelungeste “speranta de viata”.
Pe de alta parte, tendinta populatiei de a se concentra in spatii inchise si putin aerate sporeste riscul infectiilor incrucisate. Infectiile pulmonare, in particular, pot deveni factori importanti de crestere a mortalitaii la persoanele varstnice si la copii, al caror corp rezista mai putin bine comparativ cu alte transe de varsta”.
Un caz exemplar este cel al Islandei. Dupa o mare epidemie de tuberculoza, la inceputul secolului XX, traditia a devenit ca parintii sa-i autorizeze pe copii sa ramana mult afara, in frig, pentru a evita spatiile inchise.
Sunt mai multe decese iarna ?
Din nefericire, da !
INSEE- Franta (Institutul national de statistica si de studii economice, omologul INS-ului nostru) a calculat mortalitatea pe luni, in ultimii 40 de ani. De departe, luna ianuarie este luna cea mai “ucigasa”: cu 15% mai multe decese decat in celelate luni, in medie.
Ministerul Sanatatii francez precizeaza: “in cifre absolute, frigul este mai ucigator decat caldura. Variatii sezoniere cu un varf hibernal sunt observate in mai multe patologii, dintre care mentionam bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale si bolile respiratorii”.
De ce? Temperaturile scazute duc la vasoconstrictie, se ajunge la hipertensiune arteriala, accelerarea ritmului cardiac si hipervascozitatea sangelui. Aceste fenomene conduc la inmultirea deceselor. O jumatate din ele se datoreaza trombozei coronariene: dopuri care blocheaza arterele ce iriga miocardul .
O alta cauza a deceselor de iarna este hipotermia (coborarea temperaturii sub 35 grade Celsius), suferita de oamenii fara adapost care stau pe strada.
A treia cauza sunt intoxicatiile cu monoxid de carbon, datorate obiectelor/instalatiilor de incalzit stricate: sobe, centrale, etc.
Drumurile sunt mai periculoase iarna?
Da si nu !
Pentru pieteoni, scaderea intensitatii luminoase mareste pericolul de accidentare. Accidentele pietonale care se petrec noaptea sunt de trei ori mai numeroase decat cele care se petrec ziua.
In Romania, desi nu s-a facut o statistica, exista multe accidente pietonale datorate caderii turturilor. In plus, starea deplorabila a trotoarelor, combinata cu scaderea luminozitatii atrage dupa sine inmultirea accidentelor, La aceasta se adauga gheata de pe trotoare. In Elvetia exista din loc in loc, in localitati, cosuri mari cu nisip. Pieteonii iau cate un pumn de nisip pentru a-l arunca in locurile unde suspecteaza ca s-ar gasi gheata.
In ceea ce priveste accidentele rutiere, in Franta exista mai multe accidente mortale vara decat iarna.
Noroc ca trece iarna !
Informatii culese din articolul “Les questions (pas si) bêtes que vous vous posez sur les maladies en hiver” (Intrebari ( nu chiar stupide) pe care vi le puteti pune in legatura cu imbolnavirea pe timp de iarna), Mathilde Damge, 22.01.2018, LE MONDE
Comentarii