Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Cea mai banoasa meserie


Cea mai banoasa meserie
de la 04 Ian. 2019 Exclusiv
Cea mai banoasa meserie
Tags: joblocuri de muncasalarii

Este vorba despre meseria de scenarist de film. Raportand veniturile obtinute la volumul de munca depus, chiar este banoasa, dat fiind ca pentru un text de maximum 100 de pagini (atat inseamna un scenariu de film) se platesc uneori milioane de dolari. La Hollywood. In Romania suma este mult mai mica, in jur de cateva mii de euro, dar oricum ea este suficient de mare pentru ca multi sa inceapa sa viseze frumos la o cariera in domeniu.


Nu e de mirare ca, fiind implicati atat de multi bani, concurenta in randul scenaristilor e crancena. Atat in randul profesionistilor, cat si in randul amatorilor care spera ca, daca scenariul lor va ajunge la cine trebuie, vor putea sa isi faca intrarea in aceasta bransa extrem de banoasa. Dar ce inseamna, pana la urma, a scrie un scenariu?

Scenariul este acea poveste de 60-100 de pagini care sta la baza realizarii oricarui film si care determina, in mare masura, daca filmul va fi unul bun sau unul prost.

Asadar, a scrie un scenariu inseamna, in principiu, a spune o poveste. Singura restrictie e ca trebuie respectate anumite reguli de scriitura care s-au conturat in cei peste 100 de ani de istorie a cinematografiei.

Dar in rest, povestea e poveste – de exemplu, un erou sufera un prejudiciu oarecare (material sau sufletesc) si incearca sa remedieze situatia angajandu-se intr-o lupta cu un erou negativ sau cu un element antagonist - iar rolul scenariului este sa zugraveasca in scris, pas cu pas, fiecare scena a acestei povesti.

Ca tehnica de lucru, totul incepe cu un rezumat de cca 10 pagini care prezinta intriga si actiunea, precum si caracteristicile fiecarui personaj. Vine apoi etapa dezvoltarii povestii prin insertia dialogurilor si a altor mentiuni legate de decor, intrarile si iesirile din cadru ale actorilor, stilul de interpretare, tot felul de circumstante specifice.

Rezulta astfel o succesiune de scene foarte precise, separate, care se numeroteaza si care urmeaza sa fie filmate/turnate dupa un plan riguros, pe zile, numar de ore etc., fara sa se tina neaparat cont de ordinea lor cronologica.

Pare simplu la prima vedere, de-aceea si exista multi oameni cu oarece talent la scris care sunt convinsi ca s-ar descurca cu acest job. Dar realitatea e ca a scrie un scenariu bun de film este in fapt o treaba al naibii de grea.

Abilitatile necesare unui scenarist de top

In primul rand, scenaristul trebuie sa “vada” cu ochii mintii povestea pe care vrea sa o spuna si sa fie capabil sa transpuna apoi imaginile mentale in cuvinte. In cat mai putine cuvinte, fara sa ingreuneze textul cu prea multe indicatii tehnice, pentru ca, oricum, decizia finala asupra modului cum se va face filmarea o va lua regizorul.

Un scenariu bun este concis, riguros, laconic. Ca regula generala, o pagina de text inseamna cam un minut si jumatate de film, deci scenariul pentru un film de 90 de minute are cam 60 de pagini. Dar, repetam, totul e foarte concis si precis. Aici nu e loc de metafore, ca in poezie, si nici de descrieri ample (locuri, stari sufletesti), ca in proza.

Un romancier talentat poate sa scrie oricand 10 pagini pline de seva despre camera in care se afla, dar din punct de vedere cinematografic toata camera respectiva incape intr-un cadru de 1 secunda.

Scenaristul trebuie intotdeauna sa arate, nu sa spuna. El trebuie sa gaseasca un corespondent vizual pentru orice, nu poate sa mentioneze pur si simplu ca un personaj se gandeste la un anumit lucru, trebuie sa gaseasca o modalitate prin care sa ilustreze acest lucru. Si, extrem de important, scenariul trebuie sa curga, sa aiba ritm si farmec, nu sa sune ca o serie de instructiuni.

In plus, mai intervine un element vital: coerenta. Cand William Goldman a luat Oscarul pentru scenariul filmului “Toti oamenii presedintelui”, in 1976, nu l-a luat degeaba. Filmul trata un subiect super-sensibil si super-incalcit – afacerea Watergate, in urma careia Richard Nixon, presedintele SUA, a fost nevoit sa demisioneze – ca urmare, a rezuma intr-un scenariu coerent si palpitant acest episod de seama din istoria Americii a fost o performanta rara.

Scenariul este o marfa ca oricare alta

Prin prisma celor prezentate mai sus, intelegeti astfel mai bine cat de serioasa e treaba cu scenariile si de ce un scenariu de top se plateste cu minimum 1 milion $. El este o marfa, pana la urma, dar una foarte valoroasa, care poate inghiti chiar si 10% din bugetul unui film.

Trebuie spus insa ca un scenariu foarte bine platit nu garanteaza succesul de casa al filmului. Productia “Mozart and the Whale”, care a avut un buget de 12 milioane $ (din care 2,75 milioane $ doar pentru scenariu) a beneficiat de scriitura lui Ron Bass, acelasi care a scris si briliantul “Rain Man”, cu Dustin Hoffman si Tom Cruise in rolurile principale. Ambele filme au fost despre persoane cu dizabilitati (autism), dar “Mozart and the Whale” a fost un esec de proportii, cu incasari de doar 36.000 $ in SUA.

In final, sa ii dam cuvantul lui William Goldman:
“Eu ii sfatuiesc pe tinerii scenaristi sa mearga sa vada de 3 ori un film in aceeasi zi. La matineu, filmul li se pare bun; la ora 16.00 ii descopera punctele slabe; iar seara deja nu-l mai suporta si prefera sa se uite la reactia celorlalti spectatori din sala, la momentele cand acestia rad, se plictisesc, sunt emotionati etc. E un exercitiu pe care il fac si eu cu propriile mele filme. Publicul are intotdeauna dreptate.”

Citeste si: Rezolutii pentru anul 2019 care iti vor schimba viata

Sursa foto: www.pexels.com


Editorialist Manager.ro
23 de ani experienta in domeniul editorial
adresa de e-mail: mihaib@rs.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Cum treci cu bine de INTERVIUL DE ANGAJARE – Modele de CV-uri și teste de recrutare
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Cum treci cu bine de INTERVIUL DE ANGAJARE – Modele de CV-uri și teste de recrutare
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Cum treci cu bine de INTERVIUL DE ANGAJARE – Modele de CV-uri și teste de recrutare".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Cum treci cu bine de INTERVIUL DE ANGAJARE – Modele de CV-uri și teste de recrutare


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016