Cuvintele nu mai tin de foame, iar Pamantul nu mai arata bine decat vazut de pe orbita

George Floyd, un cetatean de culoare, a fost ucis, la 25 mai a.c., la Minneapolis, de catre patru politisti albi, in conditiile deja cunoscute. Povestea poate ca ar fi ramas la capitolul "fapt divers" daca incidentul nu ar fi fost filmat cu telefonul mobil si apoi postat pe Facebook, inflamand publicul din toata lumea. Au urmat (si inca au loc) manifestatii - unele pasnice, altele violente, in Statele Unite si in multe alte tari.

Protestele au pornit de la intamplarea in sine - patru albi au omorat un negru - si s-au transformat, rapid, in demonstratii anti-sistem, impotriva inegalitatilor si inechitatilor promovate sau doar tolerate de acesta.

Iar sistemul, ce sa vezi, se numeste "democratie".

"We the People", cuvintele care deschid Constitutia Statelor Unite, au capatat trup si identitate si au iesit in strada. Unii dintre manifestanti au inteles sa-si expuna in mod pasnic nemultumirile si revolta fata de sistem, altii au ales argumentul anarhiei, incendiind, devastand, spargand, lovind, jefuind.

In fond, insa, protestul tuturor este indreptat impotriva unui sistem, asa-zisa "democratie", care pare sa-si fi atins limitele, esuand intr-o sinistra ipocrizie.

In vremea egalitatii de sanse, a drepturilor egale, a libertatilor inalienabile, lumea se gaseste, de fapt, sfasiata intre cei care au tot si cei care nu au nimic, intre cei puternici si cei slabi, a caror singura sansa in viata este sa se supuna celor dintai, intre cei a caror soapta conteaza si cei al caror strigat de disperare  nu se aude.

Si, intr-adevar, strigatul de disperare al celor mici si slabi si neputinciosi pare ca nu se aude nici acum, cand comentatorii aflati in slujba celor puternici vorbesc doar despre huliganism, anarhie, atentat la ordinea de drept etc., fara sa aminteasca nimic despre cauzele reale ale revoltelor (pasnice sau violente, oricum ar fi ele).

Cine sunt cei care se revolta acum? Ei sunt chiar acei "We the People" in numele carora a fost adoptata Constitutia cea mai democratica pe care a dat-o istoria.

Dar, dupa cum stau lucrurile, istoria o fi dat ea Constitutia cea mai democratica, dar a dat-o si in bara, deoarece textul cu pricina a devenit, peste timp, un soi de fictiune utopica, pe care multi s-au cam saturat sa o citeasca seara, in loc de cina.

Poate ca a venit vremea sa fie elaborat un alt text, o alta norma, care sa fie citita si ea, tot seara, dar LA cina.

Deocamdata, Pamantul, cu pamantenii lui cu tot, a ajuns sa arate bine doar in imaginile trimise, chiar in zilele astea, de pe orbita.

Sursa foto: pexels.com