De la comunicare la schimbul de informatii sau de la carte la prospect, pe calea globalizarii

De la comunicare la schimbul de informatii sau de la carte la prospect, pe calea globalizarii Desi vremea coloniilor a trecut, ea a lasat in urma un alt fel de hegemonie, si anume pe aceea a limbilor. Mai exact, hegemonia limbii engleze. Desi se gaseste pe locul al treilea al limbilor vorbite nativ (si pe locul acesta se gaseste tot datorita fostelor colonii britanice) engleza a devenit un fel de limba universala, vorbita (cat de cat, macar) pe toate continentele. Limba engleza este limba oficiala in mai mult de 50 de tari din lume, dar nu si in Statele Unite, care nu au, printr-o lege federala, o limba oficiala.
Desi limba engleza nu este limba oficiala in Statele Unite, ea este recunoscuta ca atare in unele dintre statele care compun Uniunea.

Expansiunea hegemonica a limbii engleze este in plin avant si coincide (intamplator, sau poate nu) cu asa-zisa politica de "globalizare" si de nivelare a diferentelor, inclusiv a celor de gen.

Rezultatul va fi un soi de supa umana globala, unde toti oamenii vorbesc o engleza aproximativa si rudimentara, in paralel cu anihilarea identitatilor, atat a celor nationale, cat si a celor individuale.

Este drept, te poti intelege in engleza cu aproape oricine din oricare parte a lumii, dar tot ce poti transmite si tot ce poti primi inapoi sunt informatii. Emotiile nu pot si nici nu vor putea fi niciodata transmise in enleza globala, iar emotiile tind sa devina un concept perimat, pe care politica si istoria contemporana nu mai sunt dispuse sa-l valideze.

In ordinea numarului de vorbitori nativi, cele mai vorbite 10 limbi pe mapamond sunt, astazi, mandarina (chineza) cu 1,2 miliarde de vorbitori nativi, spaniola - 400 de milioane de vorbitori nativi, engleza - 360 de milioane de vorbitori nativi (prima limba), urmate de hindi (principala limba vorbita in India), araba, portugheza, bengali (vorbita in Bangladesh), rusa, japoneza si pendjabi (vorbita in India si Pakistan).

Conform unui studiu recent, efectuat de EF Education First, o companie internationala specializata in domeniul educatiei, cu sediul in Elvetia, in Olanda sunt cei mai buni vorbitori non-nativi de limba engleza de pe glob.

Pe locurile urmatoare se situeaza Suedia, Norvegia, Danemarca, Singapore, Africa de Sud, Finlanda, Austria, Luxemburg si Germania.

La acest capitol, Romania ocupa pozitia a 16-a si se situeaza inaintea unor tari precum Elvetia (locul 19),Grecia (22), Bulgaria (24), Franta (31), Spania (35) si Italia (36).

Din cele 100 de tari unde a fost efectuat studiul privind calitatea limbii engleze vorbite de non-nativi, cel mai prost clasata este Libia (ultima pe lista).

Cercetarea EF Education First s-a bazat pe un test online, la care au raspuns voluntar 2,3 milioane de oameni din cele 100 de tari investigate.

La capitolul orase unde limba engleza se simte ca la ea acasa, Bucurestiul ocupa pozitia a 12-a.

La ora actuala, in lume sunt vorbite cca 7.000 de limbi, asta fara a include si dialectele. Cifra poate parea foarte mare dar, de exemplu, doar in Papua Noua Guinee, unde locuiesc doar 3,9 milioane de oameni, sunt vorbite sute de limbi diferite.

Conform unui studiu UNESCO, in lume dispar, astazi, in jur de 25 de limbi pe an, prin disparitia vorbitorilor nativi. Asta inseamna ca, la fiecare doua saptamani, mai moare cate o limba.

La prima vedere, nu pare a fi nicio mare paguba. Daca luam insa in calcul faptul ca o limba este un sistem prin intermediul caruia oamenii, ca membri ai unor grupuri sociale si culturale omogene, se exprima pe ei insisi, comunica, isi exprima identitatea, se joaca, isi manifesta creativitatea si emotiile, atunci vom intelege ca disparitia unei limbi este o adevarata tragedie.

Cu moartea unei limbi dispar identitati, traditii, amintiri, tristeti, bucurii, nostalgii, emotii, sentimente, cantece si povesti.
Nu, informatia nu se pierde. Ea nu doar ca va ramane, dar se va face atotstapanitoare.

Si cum va arata o lume in care limbile supravietuitoare vor transmite de la un om la altul doar informatie? Raspunsul e simplu: la fel cum ar arata o biblioteca (personala sau publica) alcatuita exclusiv din prospecte ingramadite, unul langa altul, in ordine alfabetica.

Sursa foto: maxpixel.net