Un fermier elvetian a refuzat sa-si vanda terenul pentru 32 milioane de dolari

Tags: fermierelvetiapamantterenimobiliareimigranti

Din cauza faptului ca o treime din locuitorii orasului sau natal sunt acum imigranti, un fermier elvetian, Philip Freimann, a refuzat o oferta de 32 milioane de dolari pentru mosia sa, unde ar fi urmat sa se construiasca un complex de apartamente.

Fluxul de imigranti bogati in Zug, cel mai instarit canton din Elvetia, nu se impaca prea bine cu linistea locuitorilor, cauzand tensiuni intre cele doua grupuri. Un fermier elvetian a refuzat 30 MILIOANE DE DOLARI, refuzand sa isi vanda terenul catre un dezvoltator imobiliar.

"Sunt sanatos si pot munci, de ce as avea nevoie de bani?", a declarat fermierul, potrivit Daily Telegraph.

In calitate de locuitor al Zug-ului, acesta a decis ca orasul nu are nevoie de noi complexe rezidentiale.

"Recent, am numarat 14 macarale, care se "holbau" prin geamul sufrageriei mele", a adaugat elvetianul. "Sunt suficiente".

Datorita taxelor modeste, zona a atras in ultimii zece ani circa 30.000 de firme straine, iar imigrantii nu au incetat sa vina in Zug, pentru a-si gasi de munca.

Taxa pe veniturile companiilor in Zug era de 13% in 2011 - printre cele mai reduse din lume, in timp ce in Zurich a crescut la 18% (din cauza unor probleme similare). In Marea Britanie, afacerile sunt taxate cu 26%, iar in SUA, cu 35%, scrie Bloomberg.

Companiile internationale au generat un boom economic in Zug, care are un somaj de doar 3%. Comparativ, in tarile europene somajul se situeaza la o medie de 11,3%.

Venirea strainilor a adus numai beneficii pentru restaurante, vanzatorii de masini si fermierii din zona, chiar si pentru Freimann.

Totusi, acestia nu se inteleg bine cu localnicii, refuzand sa vorbeasca limba germana sau sa se integreze in comunitate.

"Boom-ul din Zug a atins apogeul. Zug nu mai apartine locuitorilor sai", a mai spus Freimann.

Conflictul se datoreaza faptului ca, de cand au venit imigrantii, a crescut costul vietii si multi locuitori au fost nevoiti sa se mute. "Zug este atat de mic si transparent, incat numarul mare de straini nu se potriveste cu peisajul", a declarat Urs Bertschi, un oficial al primariei din Zug.

"Cand limba oficiala in restaurantul in care merg sambata devine ENGLEZA, este iritant", a mai spus Bertschi.

Potrivit unor statistici guvernamentale realizate la nivelul anului 2011, in Elvetia existau 1,8 milioane straini, din populatia totala de 8 milioane. 85,1% dintre acestia erau europeni, dintre care: italieni - 15,9%, germani - 15,2%, portughezi - 12,3% si sarbi - 6,0%.