Iohannis, la un pas sa declanseze Referendum pe Justitie in ziua europarlamentarelor. Ce vor fi intrebati romanii
referendumalegeri europarlamentarealegeri 26 mai 2019justitieproteste magistratisanatateklaus iohannisliviu dragnea
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat marti, la o dezbatere organizata de Festivalul OneWorld, ca este aproape hotarat sa organizeze un referendum pe justitie in ziua alegerilor europarlamentare din 26 mai. Ć¢ā‚¬Ā¯Lucram deja intens la asta, analizam datele, variantele, partea legala. Eu sunt aproape hotarat sa convoc referendum pentru data de 26 mai, cand avem alegeri europarlamentare, a declarat Klaus Iohannis.
Presedintele Romaniei ia in calcul foarte serios ideea declansarii unui referendum fix in ziua alegerilor europarlamentare de pe 26 mai. Contextul este dat de decizia Curtii Constitutionale de pe 13 martie, conform careia se poate organiza un referendum in ziua alegerilor europarlamentare, declarand astfel neconstitutionala o prevedere introdusa de PSD in legea alegerilor pentru Parlamentul European, a declarat un judecator la finalul sedintei
Decizia CCR vine dupa ce, pe 17 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constitutionala (CCR) legea adoptata la finalul anului trecut care interzice organizarea oricarui tip de referendum in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare.
Decizia a venit in contextul declansarii de catre presedintele Iohannis, in ianuarie 2017, a procedurii pentru organizarea unui referendum privind Justitia si a declaratiilor facute in ultimele luni de sefului statului, care a spus raspicat ca nu a renuntat la planul de a declansa consultarea populara.
”Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeasi data cu data desfasurarii alegerilor pentru Parlamentul European afecteaza norme si principii constitutionale”, a aratat seful statului in sesizarea transmisa Curtii.
Potrivit legii, stabilirea datei referendumului este atributul exclusiv al presedintelui, fara ca Guvernul sau Parlamentul sa poata interveni. In aceste conditii, se contureaza tot mai clar ca pe data de 26 mai va trebui sa votam de doua ori, atat la europarlamentare, cat si la referendm.
”Lucram deja intens la asta, analizam datele, variantele, partea legala. Eu sunt aproape hotarat sa convoc referendum pentru data de 26 mai, cand avem alegeri europarlamentare„ a declarat Klaus Iohannis.
”Nu vreau sa fac eu un referendum pentru ceva anume. Daca fac referendum vreau sa am parteneri nu numai partidele, vreau sa am parteneri si societatea civila, romanii care isi doresc sa dea un semnal clar. De o saptamana incoace lucram foarte foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea sa-mi propuna maine-poimaine un prim draft de agenda, care va presupune si o intalnire cu cativa reprezentanti foarte hotarati din societatea civila”, a mai adaugat seful statului.
Klaus Iohannis a povestit si cum a ajuns la situatia de a convoca referendumul
”S-a vorbit mult despre referendum si am spus in mai multe randuri ca lucrurile trebuie evaluate din foarte multe puncte de vedere. Dorinta este una, putinta este alta. Eu nu am vrut sa convoc un referendum doar ca sa ne aflam in treaba si sa nu treaca fiindca nu participa lumea sau nu este suficient interes.
Discutia a revenit si nu a revenit intamplator. Am primit acum nu multe saptamani o lege spre promulgare care clarifica anumite aspecte juridice si de europarlamentare si de alte alegeri, in care pesedistii introdusesera un paragraf – "impreuna cu alegerile europarlamentare nu se poate organiza nimic altceva”, nici alegeri, nici referendum.
Mi s-a parut foarte suspect incat am contestat la CCR avand ceva in minte pentru ce ar putea urma. CCR mi-a dat dreptate. Acea prevedere este neconstitutionala si, ca atare, am inceput sa analizez impreuna cu echipa mea de la Cotroceni cum ar fi daca as convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare.
La inceput am fost relativ putini entuziasti pentru aceasta idee, adica eu si inca vreo doi – trei, dar am reusit sa conving mai multi pentru ca trebuie sa judecam foarte bine aceasta chestiune”, a povestit presedintele.
Klaus Iohannis: Cred ca pentru unii dintre inaltii demnitari ar fi interesant sa aiba contact si cu cultura
In contextul declaratiilor privind referendumul, seful statului a deschis orizonturile discutiei si catre coruptie si educatie, oferind solutii pentru anihilarea primului fenomen si dezvoltarea celui din urma.
"Tolerarea coruptiei este un fenomen legat de cultura si educatie. Coruptia are doi actori, unul care da, unul care primeste. Cel care da si cel care primeste au o vina comuna. Faptul ca nu suntem noi mai vehementi impotriva coruptiei se datoreaza si faptului ca nivelul de educatie nu este optim.
Acesta este motivul pentru care am inceput sa lucrez pe proiectul Romania educata. Noi avem nevoie de educatie si sa recunoastem daca un act facut de un politician este act de lobby sau un act de coruptie si asa mai departe. Educatia, justitia, sunt destul de rezistente dar odata ce incep sa scartaie se repara foarte greu. Avem de-a face co o golaneala in actul de guvernare si sa incepem sa reparam lucrurile.
Cred ca pentru unii dintre inaltii demnitari ar fi interesant sa aiba contact si cu cultura. O justitie dreapta, o lupta anticoruptie este absolut necesara si pentru Romania", a spus seful statului.
PSD-ALDE, o dictatura a majoritatii?
Klaus Iohannis a amintit si de faptul ca Executivul Dancila nu si-a respectat promsiunile electorale, vorbind totodata si de haosul legislativ si de OUG 114.
"Avem promisiuni pentru mari masuri de infrastructura care pur si simplu nu exista. Dupa ce s-a terminat protestul s-a terminat si lucrul la autostrada. Deci butaforie. Ne facem ca ne facem.
Oamenii sunt siderati de felul in care se legifereaza. Va dau un singur exemplu, OUG 114. Acest fel de a guvernare in dispretul oamenilor, in dispretul economiei reale nu poate fi nici macar tolerat, d-apoi laudat.
Toate domeniile merg prost. Regulile democratiei sunt folosite drept scuza pentru lucrurile care nu functioneaza. Regulile sunt invartite si folosite pentru a produce scuze.
Noi am castigat alegerile, asa ca, fratilor, sa fiti voi sanatosi, facem ce vrem. Asta se numeste dictatura majoritatii. Asta poate veni dintr-o democratie care nu functioneaza bine. Nu poti sa spui eu fac ce vreau pentru ca am castigat alegerile", a explicat presedintele.
Iohannis: "Daca iti folosesti puterea sa iti speli dosare penale (...) se pierde ceva esential, chiar dialogul democratic"
Seful statului continua acuzatiile indreptate catre Guvern prin aluzii foarte directe, si subliniaza ca ultimii doi ani au insemnat un regres dramatic pentru Justitia romana.
"Daca ar fi sa concentrez intreaga evolutie revoltatoare din ultimii doi ani as spune ca avem de-a face cu pervertirea statului si pervertirea regulilor democratice. Asta este foarte grav.
Daca folosesti puterea ca sa iti speli dosarele penale, ca sa alimentezi clica proprie, ca sa te mentii la putere, atunci undeva se pierde ceva esential, chiar dialogul democratic.
Daca intregul demers este puternic distorsionat spre pervertire, atunci pierde si o parte si cealalta parte. Oameni cu buna educatie din opozitie nu stiu cum sa reactioneze aici", spune presedintele in cele din urma.
Presedintele a vorbit si despre protestele magistratilor: "Paharul s-a umplut si bine au facut magistratii ca au iesit si au inceput sa-si spuna parerea"
Si de aceasta data, seful statului isi exprima solidaritatea fata de protestele magistratilor.
"Paharul s-a umplut si bine au facut magistratii ca au iesit si au inceput sa-si spuna parerea. Multe din modificarile s-au facut afecteaza sistemul de justitie si sunt de inteles in adevarata dimensiune pentru cei din sistem, nu pentru cei din afara. Oamenii aceia bine au facut ca au iesit, si judecatorii si procurorii ca sa atraga atentia ca este extrem de grav ce se intampla.
Faptul ca unii pusi pe functii de conducere s-au declarat impotriva acestor manifestari mi se pare irelevant. Mai bine nu ziceau nimic. Vorba celuia, daca taceai filozof ramaneai.
Ei au iesit din disperare si vor sa-si arate aceasta disperare.
Eu cred ca justitia din Romania este independenta, magistratii sunt seriosi si bine pregatiti. O clica politica care acum este la putere si multi au dosare penale incearca sa-si subjuge justitia politic. Acum, cand avem justitie independenta am face bine sa o pastram asa. E una asalt al PSD", a declarat seful statului.
Sanatatea publica, uitata de PSD. "Noi la presedintie nu putem sa ne facem ca nu vedem aceste probleme"
Presedintele a amintit si despre promisiunea PSD de a construi spitale regionale publice. "Nu cred ca s-a dus asta (Liviu Dragnea – n. red.) la un spital public, nu?", a intrebat retoric presedintele.
"Este un exemplu revoltator de incapacitate guvernamentala in domeniul sanatatii publice. Noi la presedintie nu putem sa ne facem ca nu vedem aceste probleme. Cred ca noi contribuim serios la constientizarea acestei probleme. Aceasta chestiune a sanatatii este extrem de sensibila. Romanii sunt foarte preocupati de ineficienta sistemului public de sanatate. Acest aspect este unul extrem de revoltator. Una se promite si alta se face. PSD a promis spitale regionale publice", a mai adaugat seful statului.
Regretele unui presedinte
"Regretul meu din primul mandat este ca n-am avut noroc sa am guvernul cu care sa lucrez. Guvernul Ciolos a fost o solutie de interimat, atipica, nepolitica. Pentru ce a fost numit, guvernul a facut, a administrat Romania rezonabil de bine. Dar un guvern trebuie sa guverneze, sa administreze, sa creeze legislatia aferenta politicilor. Nu avea cum sa faca mai mult. Si asta imi doresc pentru al doilea mandat.
De ce sa ma voteze? Valorile mele, baza de valori, sunt ok: stat de drept, integrare europeana, relatie transatlanica, echitate, dezvoltare. In masura in care voi gasi o guvernare, stiu cum sa abordez probleme, stiu cum se pune in practica un proiect", a declarat presedintele.
Seful statului, sustinut la referendum de 22 de ONG-uri
22 de ONG-uri si asociatii civice ii cer presedintelui Klaus Iohannis printr-un comunicat sa declanseze in 26 mai, ziua alegerilor europarlamentare, un referendum national privind continuarea luptei impotriva coruptiei si a asigurarii integritatii functiei publice.
Organizatiile semnatare ii propun presedintelui si cateva modele de intrebare:
Sunteti de acord ca legile justitiei si politica penala a Romaniei sa fie facute exclusiv in Parlament, dupa consultarea si in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, GRECO si Comisiei Europene prin rapoartele privind Mecanismul de cooperare si verificare?
Sunteti de acord cu inasprirea legislatiei penale pentru infractiunile de coruptie si de serviciu?
Sunteti de acord ca cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie sa nu poata fi alesi in organele administratiei publice locale si centrale pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii?
Comunicatul integral:
Organizatiile civice semnatare, active in protestele de strada care au urmat emiterii OUG 13 si, ulterior, propunerilor de modificare a legilor Justitiei si a codurilor penale, luand in considerare:
Apelul semnat de noi in data de 12 decembrie 2018, in care am solicitat Presedintelui Romaniei emiterea unui decret de organizare a unui referendum national prin care romanii sa-si exprime vointa cu privire la relaxarea sau inasprirea legislatiei in materie penala;
Continuarea, in dispretul angajamentelor internationale, al opiniilor exprimate de cele mai reprezentative asociatii ale magistratilor si al vointei a sute de mii de romani care s-au exprimat in strada pentru continuarea luptei impotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice, a subordonarii politice a institutiilor sistemului judiciar de catre Guvern si Parlament;
Infiintarea de structuri judiciare, subordonate politic, prin care se incearca intimidarea si eliminarea din profesie a magistratilor incomozi puterii politice, in contradictie cu cerintele exprimate de Comisia Europeana, Comisia de la Venetia sau Grupul Statelor impotriva Coruptiei al Consiliului Europei;
Modificarile aduse in ultimii 2 ani legilor justitiei si codurilor penale, prin care este slabita capacitatea de lupta impotriva coruptiei la nivel inalt (si nu numai) a institutiilor independente ale statului;
Riscul activarii articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, care poate duce la suspendarea anumitor drepturi ale Romaniei ca stat-membru UE, inclusiv suspendarea dreptului de vot in Consiliul UE, pentru incalcarea grava a valorilor UE si a principiilor statului de drept;
si amintind:
Rezultatele sondajului sociologic reprezentativ la nivel national (www.g4d.ro/studiu_amnistie), comandat de partenerii nostri din grupul civic Geeks for Democracy si realizat de ISSPOL in perioada 4-10 decembrie 2018, care a aratat ca majoritatea covarsitoare a romanilor doreste continuarea luptei impotriva coruptiei, consolidarea apartenentei la Uniunea Europeana si oprirea tentativelor puterii de a asigura impunitate politicienilor pentru fapte de coruptie;
Demararea de catre Presedintele Romaniei in ianuarie 2017 a unei proceduri, inca nefinalizate, pentru declansarea unui referendum privind independenta Justitiei, avizat favorabil de Parlament in februarie 2017.
Solicitam, din nou, Presedintelui Romaniei:
1) Emiterea unui decret de organizare a unui referendum national privind continuarea luptei impotriva coruptiei si a asigurarii integritatii functiei publice in data de 26 mai 2019;
2) Organizarea de consultari cu organizatii ale societatii civile si asociatii profesionale ale procurorilor si judecatorilor pentru a asculta opinii privind formularea uneia sau mai multor intrebari care sa apara pe buletinul de vot la referendum.
De asemenea, transmitem Presedintelui Romaniei cateva sugestii privind formularea uneia sau mai multor intrebari la care romanii sa raspunda in cadrul referendumului solicitat:
Sunteti de acord cu inasprirea legislatiei penale pentru infractiunile de coruptie si de serviciu?
Sunteti de acord ca cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie sa nu poata fi alesi in organele administratiei publice locale si centrale pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii?
Sunteti de acord ca legile justitiei si politica penala a Romaniei sa fie facute exclusiv in Parlament, dupa consultarea si in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, GRECO si Comisiei Europene prin rapoartele privind Mecanismul de cooperare si verificare?
Rugam cetatenii si ONG-urile interesate sa propuna idei alternative sau sa participe la dezbaterea publica pentru imbunatatirea sau modificarea acestor intrebari. Cetatenii care doresc sa isi exprime sprijinul pentru organizarea referendumului pot semna petitia initiata de Reset.
Semnatari:
#activAG Pitesti
Actiunea Civica Galati
Aradul Civic
Brasovul Civic
Coruptia ucide
Evolutie in Institutie
Geeks For Democracy
Initiativa Romania
Initiativa Timisoara
Oradea Civica
Procivic Baia Mare
Reactiv Brasov
Reset
#REZISTENTA
#rezist Constanta
#Rezist Ingolstadt. Si eu sunt din Romania
#Rezist MILANO
Stafeta Steagului Uniunii Europene
Umbrela Anticoruptie Cluj
Valea Jiului Society
VeDem Just – Asociatia Voci pentru Democratie si Justitie
Va Vedem din Sibiu
Un produs media marca Rentrop&Straton 
