Atentie: noi riscuri fiscale, la inceput de 2022: totul pleaca de sus, de la UE
riscuri fiscaleliber profesionistiriscuri fiscale 2022fiscalitate 2022
Comisia Europeana pregateste o noua Directiva care va reglementa activitatea platformelor online care lucreaza cu liber-profesionisti.
Cresterea de aproximativ 500%, din ultimii cinci ani, a veniturilor din aplicatiile online de ride-sharing si livrare la domiciliu existente in Uniunea Europeana, pana la 28 miliarde EUR in 2021, dar si faptul ca 90% dintre platformele digitale active in aceasta regiune le clasifica pe cele 28 de milioane de persoane care lucreaza prin intermediul lor ca liber-profesionisti au determinat Comisia Europeana sa emita o propunere de Directiva, care sa lamureasca statutul acestor lucratori.
In urma analizei relatiei lor reale cu platformele de lucru, e posibil ca anumite persoane sa fie recalificate in angajati. In felul acesta, statele membre vor beneficia de venituri bugetare mai mari, prin colectarea impozitelor si contributiilor sociale.
Ce efecte ar putea avea implementarea Directivei in Romania asupra unui astfel de model de business? Ne explica mai multe Crina Onut, Manager, Departamentul Impozit pe Venit si Contributii Sociale?, EY Romania si Corina Mindoiu, Partener Asociat, Departamentul Impozit pe Venit si Contributii Sociale?, EY Romania.
Ca intotdeauna, cifrele vorbesc
In studiul realizat de Comisia Europeana, pentru a vedea daca exista justificare pentru proiectul de Directiva, se arata ca veniturile din activitatea platformelor existente in statele membre ale Uniunii Europene au crescut spectaculos in ultimii cinci ani. O estimare conservatoare avanseaza o crestere de la 3 miliarde EUR in 2016 la 14 miliarde EUR in 2020, trei sferturi din aceste venituri provenind din platformele de transport si livrare. Mai mult, avand in vedere prelungirea perioadei pandemice, viitorul pare ca va aduce in continuare cresteri ale acestor valori.
In acelasi timp, dupa cum observa Comisia, platformele online nu au angajati, ci lucreaza cu liber-profesionisti, PFA-uri sau micro-intreprinderi, cum apar si in legislatia noastra. 55% dintre cele 28 de milioane de persoane care lucreaza prin intermediul platformelor obtin un venit mai mic decat salariul minim net orar din tara in care lucreaza si petrec in medie 8 ore/saptamana indeplinind sarcini neplatite (cautand si asteptand sarcini). Astfel, ca urmare a clasificarii gresite a statutului lor de munca, este posibil ca unele persoane care lucreaza prin platforme sa nu fie acoperite de drepturile si protectia acquis-ului UE si national in materie de munca.
Pentru statele membre ale UE, clasificarea gresita a persoanelor care lucreaza prin intermediul platformelor, implicit a veniturilor obtinute de acestea, inseamna de fapt mai putini bani care ajung in bugetele publice. Persoanele care desfasoara activitati independente tind sa plateasca taxe mai mici si rareori sa plateasca in sistemele de securitate sociala.
Lipsa sigurantei juridice in ceea ce priveste statutul de angajare impiedica statele membre sa respecte normele de munca, de securitate sociala si fiscale. Astfel de provocari sunt resimtite mai ales in tarile cu ponderi mai mari de oameni care lucreaza prin intermediul platformelor (Germania, Franta, Italia, Spania, Tarile de Jos, Polonia si Romania), care sunt, pana in prezent, si cele mai active in ceea ce priveste actiunile politice relevante (alaturi de Austria, Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg si Portugalia).
Incercarile viitoare ale statelor membre de a aborda provocarile muncii pe platforme online sunt limitate, printre altele, de dificultatea de a obtine informatii despre locul in care se desfasoara activitatea pe platforma si de catre cine, mai ales daca platformele au sediul intr-o tara si functioneaza prin intermediul unor persoane cu sediul in alta parte.
In plus, Directiva propune ca persoanele care lucreaza prin intermediul platformelor digitale de ocupare a fortei de munca sa aiba un statut de angajare determinat corect, in functie de relatia lor reala cu platforma de lucru si sa beneficieze de drepturile de munca si securitate sociala cuvenite.
Drept urmare, platformele digitale care in prezent exercita un anumit control asupra lucratorilor ar putea fi nevoite sa-si ajusteze termenii si conditiile, in asa fel incat lucratorii sa aiba parte de autonomie deplina, presupusa de activitatea independenta, adica sa-si dezvolte propria clientela sau sa-si stabileasca tarifele.
In Romania, doar in ultimele luni am asistat la intrarea pe piata a platformelor online de retail a unor jucatori noi.
Ce va insemna pentru Romania si pentru colaboratorii platformelor on-line de la noi intrarea in vigoare a Directivei?
Cum va corela legiuitorul roman actualele prevederi despre relatia de independenta (i.e., criterii de independenta, principiul substantei care prevaleaza asupra formei) cu prevederile Directivei, in ce masura vor putea autoritatile fiscale sa reclasifice relatiile de business cu platformele de lucru, cat de pregatite vor fi platformele de lucru sa-si asume riscuri de business cu privire la o potentiala reclasificare a relatiei intr-o relatie de angajare?
Evident, in baza acestui proiect de Directiva, este inca prematur sa avem raspunsuri la aceste intrebari. Ne asteptam insa ca autoritatile fiscale, in conditiile accentului pus pe intarirea colectarii si pe nevoia de bani la buget, sa aiba in vedere extinderea spectrului de controale fiscale catre persoane fizice (de ex., persoanele fizice care castiga bani din social media) care obtin venituri din aplicatiile online de ride-sharing si livrare la domiciliu, dar si catre platformele online cu care persoanele colaboreaza.
In concluzie, recomandam platformelor online care desfasoara activitati in Romania sa urmareasca indeaproape cadrul legal actual (si Directiva transpusa, cand va fi cazul) pentru conditiile de independenta in cazul modelului lor de business (PFA, micro-intreprinderi) si sa faca o analiza a indeplinirii acestora. O astfel de analiza realizata in mod proactiv poate reduce riscurile fiscale de reincadrare in activitati dependente in cazul unui control fiscal.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
