CCR a decis: Legea lui Dragnea privind repatrierea aurului este constitutionala
repatriere aurliviu dragneaserban nicolaeccrpnlcurtea constitutionala
Judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca proiectul de lege initiat de Liviu Dragnea, care prevede repatrierea aurului, este constitutional. Astfel, CCR respinge sesizarea formulata de PNL. CCR a respins sesizarea pe motiv de oportunitate.
Proiectul initiat de Liviu Dragnea prevede repatrierea a 91,5% din aurul depozitat de Romania in strainatate. Acest proiect a starnit multe controverse si discutii aprinse, in special in randul politicienilor din Opozitie, care nu sunt de acord cu repatrierea aurului Romaniei si aduc mai multe argumente pentru acest lucru. Spre exemplu, liberalii spun ca e mai ieftina pastrarea aurului in strainante, dar si ca aurul ar fi mai bine pazit acolo, in timp ce in tara ar putea fi folosit de Putere in diferite feluri. Nici USR nu a fost de acord cu acest proiect.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a precizat, la momentul sesizarii CCR, ca PNL nu isi doreste ca aurul Romaniei sa fie transformat in "ghiuluri si inele".
"Vom ataca la CCR legea privitoare la aducerea aurului in tara. Daca va aduceti aminte, ministrul Economiei Badalau, intrebat fiind ce o sa faceti cu aurul Romaniei, o sa facem ghiuluri si inele, asta a declarat domnul Badalau", a afirmat Orban la acea data.
Dar iata ca magistratii Curtii Constitutionale au respins sesizarea formulata de PNL, pe motiv ca proiectul respecta Constitutia.
Liviu Dragnea si senatorul PSD Serban Nicolae au initiat proiectul de repatriere a aurului, in luna februarie
Toata povestea a inceput in februarie, cand Liviu Dragnea si Serban Nicolae au depus in Senat, pentru dezbatere in regim de urgenta, proiectul de modificare a Legii privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, prin care stabilesc aducerea in tara a rezervelor de aur ale BNR. Concret, este vorba despre un proiect de lege care obliga Banca Nationala a Romaniei sa aduca in tara rezervele de aur care in prezent sunt pastrate in strainatate.
"Din rezerva constituita, Banca Nationala a Romaniei poate depozita aur in strainatate exclusiv in scopul obtinerii de venituri prin tranzactionare si alte operatiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Nationala a Romaniei in strainatate nu pot depasi 5% din cantitatea totala de aur constituita ca rezerva", stabileste un articol al proiectului.
"Apreciem ca se poate modifica politica BNR privind constituirea si administrarea depozitelor de aur, detinute in tezaurul propriu sau in strainatate, ca parte a rezervelor constituite din aur si operatiuni externe. Din informariile detinute, in prezent, rezerva de aur constituita de BNR potrivit dispozitiilor legale, se gaseste in proportie de 65% in strainatate.
Pentru aceasta cantitate de aur BNR nu mai realizeaza niciun fel de venituri ci, dimpotriva, achita contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situatia economica a Romaniei nu mai justifica pastrarea unei asemenea cantitati de aur ca rezerva in strainatate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, in conditiile in care aceasta rezerva poate fi pastrata si suplimentata, in mod corespunzator, in depozite in tara", aratau cei doi in expunerea de motive.
Proiectul a fost adoptat in plenul Senatului pe 1 aprilie. Opozitia s-a opus vehement, acuzand PSD ca are planuri ascunse cu aurul
La dezbaterile din plen, Opozitia a spus ca PSD incearca sa aduca aurul in tara pentru a se folosi de el in scopuri si interese personale. O voce importanta care s-a opus proiectului inca de la inceput a fost cea a lui Traian Basescu. Fostul presedinte le sugera social-democratilor sa lase in pace BNR si sa nu aduca aurul in tara pentru ca, spunea fostul sef de stat, intr-o situatie de criza nu vom sti cum sa il scoatem mai repede din tara.
"Vreau sa privim putin la realitate. Vi se pare astazi ca dam peste margini de stabilitate si de resurse. Este gresit. Va rog sa luati nota de faptul ca pe plan international sunt multi specialisti care estimeaza in 2020-2021 o noua criza a datoriilor statelor. Lucru care este perfect posibil datorita faptului ca dupa criza din 2008, 2009 statele in loc sa reduca datoriile, le-au crescut continuand cu imprumuturile.
Intr-o situatie de criza nu o sa stim cum sa fugim cat mai repede cu aurul la Londra sa aratam ca avem rezerve. Sugestia mea este sa lasati atributiile BNR asa cum sunt din acest punct de vedere si sa nu avem o interventie politica intr-un moment in care vi se pare ca este potrivit, dar care se poate rasturna intr-o noapte. Rezerva aflata in straintate inseamna si o garantie de vreme rea", a afirmat Traian Basescu la acea vreme.
O pozitie ferma a venit la dezbateri si din partea liberalului Marcel Vela, care crede ca acest proiect va afecta Romania negativ, pe termen lung.
"Acest proiect este unul foarte serios si foarte important, care va afecta, nu ani, ci decenii din viitorul Romaniei. Acest proiect de lege va necesita un mare efort parlamentar si guvernamental sa fie modificat in viitor. Domnul secretar de stat a spus ca Guvernul nu a reusit inca sa isi formeze un punct de vedere.
Daca pana astazi Guvernul nu ne spune ca e bine sau ca e rau avem o problema foarte grava. Dumneavoastra nu sunteti aici ca simplu consultant. Sunteti chiar cel care trebuie sa ne dati un punct de vedere autorizat. Nici ministrul de Finante nu este in sala", a sustinut Vela.
Cum s-a aparat PSD la acuzatiile Opozitiei?
PSD s-a aparat de acuzatiile Opozitiei spunand ca repatrierea aurului nu va afecta credibilitatea tarii, in documentele oficiale nefiind precizat cate tone sunt in tara si cate tone sunt in strainatate.
"Daca ar fi fost argumente consistente nu era nevoie de micile scamatorii lipsite de subsanta. Vorbim de rezerva de aur a Romaniei si trebuie sa taratam cu maxima seriozitate. Am inteles ca trebuie sa stam cu aurul la Londra sa aratam ca avem. Am auzit ca repatrierea aurului ar dauna credibilitatii. 40 de tone din aceasta rezerva de aur se afla deja pe teritoriul Romaniei. In toate documentele rezerva de aur este de 103,7 tone, nu se face diferenta intre tonele din tara si tonele din strainatate", a fost argumentul lui Serban Nicolae.
BNR nu este de acord cu proiectul
Purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu, a explimat ferm dezacordul bancii in raport cu acest proiect. Suciu a spus ca in proiectul celor doi social-democrati sunt date care nu au nicio legatura cu realitatea. In proiect se precizeaza ca la acest moment Romania plateste 300.000 de euro pentru a-si tine aurul la Londra.
Purtatorul de cuvant al BNR arata ca suma reala e de peste 4 ori mai mica si este si publica, in raportul anual al BNR, astfel ca oricine ar fi putut sa verifice, daca si-ar fi dorit.
Va amintim ca, in prezent, 65% din rezerva de aur este pastrata la Banca Angliei.
De ce tin tarile rezerva de aur in afara tarii
Pastrarea aurului in alta tara este o masura de securitate, daca ar fi sa oferim o definitie cat mai scurta si simpla a acestei masuri. Insa mai multe detalii despre motivele pentru care tarile apeleaza la aceasta practica ne ofera Daniel Daianu, membru in Consiliul de Administratie al BNR. Acesta a explicat situatia pentru Digi 24: "Aurul Romaniei trebuie sa fie cat mai bine protejat. Rezervele Romaniei sunt plasate astfel incat ele sa fie protejate si ca valoare, si fizic. Viata unei tari poate cunoaste si momente mult mai dramatice decat cele pe care ni le imaginam dupa 3 decade de tranzitie intr-o Europa care nu a cunoscut un razboi mare european. Traim vremuri care nu devin mai benigne, dimpotriva, mai periculoase.
Poti sa faci cu aurul operatiuni mai mult sau mai putin riscante, punctul meu de vedere e ca e mai bine sa nu faci operatiuni. Eu cred ca important pentru Romania e sa facem plasamente acolo unde avem certitudinea, pe baza unei analize geopolitice, ca sunt protejate mai bine.
Se poate intreba: n-ar fi protejate in Romania? Nu as vrea sa fac un scenariu. Daca ceea ce inseamna NATO ar asigura aurul si pe teritoriul Romaniei, in totalitate, ai zice ca s-ar putea imagina asa ceva, dar nu cred. Germania, Austria au repatriat o parte din aur, dar o parte mica in raport cu cat detin".
Un produs media marca Rentrop&Straton 
