Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

CCR amana pentru a sasea oara pronuntarea pe Codurile Penale


CCR amana pentru a sasea oara pronuntarea pe Codurile Penale
de la 10 Iul. 2019
CCR amana pentru a sasea oara pronuntarea pe Codurile Penale
Tags: codul penalcodul de procedura penalajustitieabuz in serviciuklaus iohannisccrconstitutia romanieiusrpnl

Judecatorii Curtii Constitutionale au amanat, miercuri, pronuntarea asupra sesizarilor de neconstitutionalitate pe Codurile Penale, formulate de presedintele tarii, PNL si USR. CCR a dat un nou termen de pronuntare pentru joi, 11 iulie.


Camera Deputatilor a adoptat, pe 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal si a celui de procedura penala. Procedura parlamentara a fost reluata dupa ce lui Tudorel Toader i s-a reprosat ca nu initiaza OUG pentru aceste modificari. Ulterior Toader a demisionat din functia de ministru al Justitiei, in loc fiind numita Ana Birchall.
 
Dupa acest demers, presedintele tarii si doua partide de Opozitie, respectiv Partidul National Liberal (PNL) si Uniunea Salvati Romania (USR), au depus mai multe sesizari de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala, semnaland mai multe incalcari ale Legii fundamentale, fiind 300 de modificari "nocive" pentru justitie. Sesizarile se refera la Legea pentru modificarea si completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, precum si a Legii 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, dar si la Legea pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.
 
USR considera ca toate aceste modificari incalca statul de drept, incalca Constitutia pun in pericol independenta justitiei, "subrezind politica penala a Romaniei" si favorizand infractorii.
 
De la depunerea sesizarilor pana in prezent, CCR a amanat pronuntarea de sase ori, ultima data fiind pe 10 iulie. Tot pe 10 iulie magistratii Curtii Constitutionale au stabilit un nou termen de pronuntare, pe 11 iulie.
 

Ce acuza PNL si USR?

 
Cele doua partide de Opozitie semnaleaza mai multe neconcordante in proiectele de modificare a Codurilor Penale, in raport cu Legea fundamentala. Sesizarile PNL si USR au fost depuse la CCR Pe 25 aprilie si cuprind:
 
Reclamatia conform careia Legea de modificare a Codului de procedura penala incalca principiul bicameralismului.
 
Referitor la Codul penal, USR si PNL contesta Art. 16 alin. (3) litera a):
 
"Art. 16 alin. (3) - lit. a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte. Ori de cate ori legea penala prevede ca pentru a putea fi infractiune se impune savarsirea faptei intr-un anume scop, infractiunea trebuie sa fie savarsita cu intentie directa, care sa rezulte in mod neindoielnic, din circumstantele concrete ale cauzei-. Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa constata , prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie, a statuat ca “orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu trebuie sa afecteze insa previzibilitatea legii.”Or, dispozitia cuprinzand conditia ca intentia directa „sa rezulte in mod neindoielnic, din circumstantele concrete ale cauzei” este neclara, inclusiv prin raportare la obiectul dispozitiei modificate, in sensul ca cerinta impusa de legiuitor si-ar gasi rostul mai degraba in cadrul dispozitiilor referitoare la probatiune. Astfel, dispozitia de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) incalca principiul securitatii juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constitutie”, potrivit textului sesizarii.
 
Nu sunt de acord cu eliminarea Art. 35 alin. (1) din Codul penal:
 
"Diminuarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiuni cu pericol social ridicat, concomitent cu reducerea termenelor speciale de prescriptie a raspunderii penale pune la indoiala aptitudinea sanctiunilor penale de a-si atinge scopul preventiv. Prin urmare, consideram ca art. 154 alin. (1) lit. b) si c) si art. 155 alin. (3) incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind statul de drept, care „impun legiuitorului obligatia de a lua masuri in vederea apararii ordinii si sigurantei publice, prin adoptarea instrumentelor legale necesare in scopul reducerii fenomenului infractional (…) cu excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestui fenomen.” (Decizia nr. 44/2016) De asemenea, se ignora cu desavarsire dreptul victimelor de a avea ele insele parte de o procedura echitabila, incalcandu-se, astfel, art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia „Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti”, precum si principiul aflarii adevarului, „adica dreptul la un proces echitabil al partii interesate in luarea in considerare a tuturor probelor administrate care contribuie la aflarea adevarului, si principiul dreptatii, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie ca o valoare suprema a statului de drept” (Decizia nr. 54/2009)”, transmit reprezentantii PNL si USR.
 

Ce acuza Klaus Iohannis?

 
La fel ca PNL si USR, presedintele tarii considera ca  Legea de modificare a Codului de procedura penala incalca principiul bicameralismului.
 
"Insa, in procedura reexaminarii legii - deschisa potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie - Parlamentul a adoptat legea criticata cu incalcarea art. 147 alin. (2) din Constitutie. 
 
Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie.
 
Totodata, in procedura de punere in acord a legii, legiuitorul a incalcat si principiul bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) si art. 75 din Constitutie, precum si depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 633/2018”, precizeaza Iohannis in sesizare.
 
Iohannis a transmis la CCR si o sesizare cu privire la neconstitutionalitate Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
 
"Parlamentul a adoptat legea criticata cu depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018. Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie”, arata presedintele Romaniei, in sesizarea formulata cu privire la modificarile din Codul penal.
 
De asemenea, seful statului reclama si Art. 297 din Codul penal privind abuzul in serviciu.
 
"Fata de cele de mai sus, avand in vedere - pe de o parte raportul de complementaritate fixat de Curtea Constitutionala intre art. 132 din Legea nr. 78/2000 si art. 297 din Codul penal referitor la infractiunea de abuz in serviciu (pct. 213 din Decizia nr. 650/2018), iar - pe de alta parte necesitatea asigurarii unei protectii sporite a valorilor sociale si necesitatea existentei unor parghii legale de natura a descuraja incalcarea unor asemenea valori [ansamblul considerentelor de la par. 621-626 ale Deciziei nr. 650/2018 enumerate la pct. I.3.lit. a) din prezenta sesizare], solutia abrogarii art. 132 din Legea nr. 78/2000 contravine art. 147 alin. (2) prin raportare la alin. (1) si (4) ale aceluiasi articol din Constitutie”, arata textul sesizarii.
 
Nu in ultimul rand, presedintele atrage atentia ca Parlamentul a eliminat complet si articolul 220 din Codul de procedura penala, contrar unei decizii anterioare a CCR, in care a constatat ca solutia legislativa care permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu) in aceeasi cauza, in lipsa unor temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.

Codurile Penale, contestate de experti europeni:

 
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis, pe 10 mai, o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dancila si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, in care avertizeaza ca Romania risca declansarea ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)", adica activarea Articolului 7, daca intra in vigoare modificarile aduse Codurilor penale. 
 

Iata ce prevederi controvesate cuprind acestea:

 
Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie se abroga. Ce prevedea acest articol: In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, in prima instanta, in dosarul angajarilor fictive s-a facut si in baza acestui articol. Abrogarea influenteaza si termenele de prescriptie, care scad semnificativ.
 
Interzicerea, in cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei, a comunicarilor publice si a declaratiilor publice, precum si furnizarea altor informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritati publice referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca si cum acestea ar fi vinovate, decat in cazul in care exista o hotarare definitiva de condamnare cu privire la acele fapte.
 
Reducerea termenelor de prescriptie a pedepselor. Termenele de prescriptie a raspunderii penale vor fi: 8 ani fata de 10 ani in legea in vigoare, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani; 6 ani in loc de 8 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.
 
Abrogarea articolului referitor la neglijenta in serviciu.
 
Introducerea unui termen de un an in care se poate face un denunt. "Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii acesteia", se mentioneaza in proiect.


Senior Editor Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 2 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016